Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Negocierile privind bugetul european

Liderii principalelor institutii europene s-au intalnit, pe 6 mai, la Bruxelles, in incercarea de a debloca negocierile asupra bugetului UE 2014-2020. La reuniune au participat presedintele Comisiei - Jose Manuel Barroso, presedintele Consiliului - Herman Van Rompuy, premierul irlandez - Enda Kenny (care detine presedintia rotativa a UE) si presedintele Parlamentului - Martin Schulz.

Oficialii au cautat un acord cu Parlamentul European cu privire la buget inainte de sfarsitul lunii iunie, atunci cand se incheie mandatul Irlandei la presedintia UE.
Cei patru au convenit ca, pe 13 mai, sa se inceapa negocierile oficiale cu privire la viitorul buget si, in paralel, sa se negocieze si proiectul de buget rectificativ pentru 2013, care va fi in doua etape. Negocierile vor incepe pe baza cifrelor convenite de Consiliul European in februarie 2013 si vor fi axate pe 4 puncte principale: flexibilitate, o clauza de revizuire, resurse proprii, unitate pentru buget.

In prezent, negocierile sunt blocate din cauza sumei de 11,2 miliarde de euro, solicitata statelor membre pentru acoperirea platilor aferente anului 2012. Multe tari membre considera aceasta suma nejustificat de mare.
Parlamentul a cerut ca suma sa fie pusa la dispozitie inainte de inceperea negocierilor asupra bugetului multianual al UE. Cei mai reticenti fata de ideea suplimentarii contributiei statelor la bugetul UE sunt olandezii si britanicii, insa exista rezerve si din partea Germaniei, Austriei, Finlandei, Danemarcei si Suediei.

Daca se va ajunge la un acord, Franta isi va suplimenta contributia nationala cu 1,8 miliarde euro, Germania cu 2 miliarde euro si Marea Britanie cu 1,2 miliarde euro.
Presedintia irlandeza a UE s-a angajat sa gaseasca un compromis. Parlamentul nu pare dispus sa accepte propunerea Frantei de a esalona platile.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.