Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Aspecte sensibile ale PAC 2014-2020

Pe 13-14 mai, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de ministri pentru Agricultura si Pescuit. Din partea Romaniei a participat secretarul de stat Achim Irimescu. Pe agenda au fost clarificari ale pozitiilor statelor membre cu privire la reforma PAC, pe unele dintre cele mai sensibile aspecte, precum inverzirea sau tanarul fermier.

"Una dintre cele mai sensibile probleme ale reformei o reprezinta inverzirea. Adica 30% din plata directa nu se acorda decat daca se indeplinesc 3 conditii: mentinerea pasunilor permanente, diversificare culturilor, adica intr-un an un fermier sa aiba cel putin 2 culturi in ferma, iar a treia conditie o reprezinta zonele de interes ecologic. Pentru acest ultim aspect, initial era propunerea ca 7% din ferma sa fie pentru biodiversitate. Ulterior s-a venit cu precizarea ca procentul sa scada la 5% si ca se pot cultiva plante care sa fixeze azotul, se pot lua in calcul perdele forestiere. Practic, este o mai mare flexibilitate. S-a stabilit ca acest procent sa nu fie la nivel de ferme, ci la nivel regional, ceea ce este o gura de oxigen. Pentru ca, la noi, la nivel de judet, este mai usor de reglementat", ne-a declarat secretarul de stat Achim Irimescu.

Un alt subiect discutat la reuniune a fost notiunea de fermier activ.
"S-a constat ca sunt multe situatii in care se primesc subventii pentru pasunile pe care le au terenurile de golf, aeroporturile, stadioanele. Ori, acestea nu sunt ale unor fermieri activi. Initial s-a spus ca un fermier activ este cel care castiga cel putin 5% din veniturile sale din agricultura. Ulterior s-a corectat, pentru ca in Germania sunt fermieri care au activitati economice intense, iar veniturile din agricultura nu se incadrau in acest procent. Asa ca s-a stabilit sa se faca o lista cu activitatile la care nu se incadreaza fermierul activ. S-a discutat daca aceasta lista sa se stabileasca la nivel european sau la nivel de stat membru. Cele mai multe state au fost de parere ca e mai bine la nivel european. Urmatoarea intrebare a fost daca lista neagra sa fie obligatorie sau voluntara. Cateva state membre au zis sa fie obligatorie, cu posibilitatea unei flexibilitati, ca fiecare stat sa mai poata adauga si alte categorii", a completat Irimescu.

Un alt aspect aflat pe agenda discutiilor a fost tanarul fermier. Propunerea de reforma vizeaza tinerii pana in 40 de ani care, in primii 5 ani de cand se stabilesc in agricultura, sa primeasca la plata directa 25% in plus, pe o suprafata de 25 de hectare.
"Aceasta este propunerea pe care eu am facut-o Comisiei si, cu ajutorul Consiliului General de la Bruxelles, am reusit sa o promovez. Pentru ca in Romania este o mare problema cu populatia imbatranita din agricultura. Numai ca eu am propus sa fie 100 de hectare, iar comisarul Dacian Ciolos a decis sa se aplice pentru 25 de hectare. Opinia statelor membre a fost diferita. Germania si Franta, de exemplu, au multi tineri in agricultura, nu au aceasta problema.
O alta intrebare a fost daca sa fie obligatorie plata sau sa fie voluntara. Si aici parerile au fost impartite. Romania a propus ca schema sa fie obligatorie, iar plafonul total alocat sa fie 2% din suma primita de la Uniunea Europeana", a completat secretarul de stat.

O ultima problema pusa in discutie a fost cea a fermelor mici. Pentru a sprijini tari precum Romania sau Polonia, care au ferme mici, comisarul european a propus ca acestea, care primesc pana la 1.000 de euro pe an, sa poata fi exceptate de la eco-conditionalitate.

"Sunt state membre care nu vor asemenea exceptie. In Romania sunt multi fermieri cu 5-6 hectare si atunci sunt state membre care spun ca se face o discriminare. Nivelul sumei pana la care sa se aplice exceptia este inca in discutie. Comisia a zis 1.000 de euro, Parlamentul a zis 1.500 de euro, de la Consiliu propunerea a plecat cu 1.250 de euro/an. Pentru Romania e foarte importanta schema asta pentru ca ne-ar ajuta mult existenta."

Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!