Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Aspecte sensibile ale PAC 2014-2020

Pe 13-14 mai, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de ministri pentru Agricultura si Pescuit. Din partea Romaniei a participat secretarul de stat Achim Irimescu. Pe agenda au fost clarificari ale pozitiilor statelor membre cu privire la reforma PAC, pe unele dintre cele mai sensibile aspecte, precum inverzirea sau tanarul fermier.

"Una dintre cele mai sensibile probleme ale reformei o reprezinta inverzirea. Adica 30% din plata directa nu se acorda decat daca se indeplinesc 3 conditii: mentinerea pasunilor permanente, diversificare culturilor, adica intr-un an un fermier sa aiba cel putin 2 culturi in ferma, iar a treia conditie o reprezinta zonele de interes ecologic. Pentru acest ultim aspect, initial era propunerea ca 7% din ferma sa fie pentru biodiversitate. Ulterior s-a venit cu precizarea ca procentul sa scada la 5% si ca se pot cultiva plante care sa fixeze azotul, se pot lua in calcul perdele forestiere. Practic, este o mai mare flexibilitate. S-a stabilit ca acest procent sa nu fie la nivel de ferme, ci la nivel regional, ceea ce este o gura de oxigen. Pentru ca, la noi, la nivel de judet, este mai usor de reglementat", ne-a declarat secretarul de stat Achim Irimescu.

Un alt subiect discutat la reuniune a fost notiunea de fermier activ.
"S-a constat ca sunt multe situatii in care se primesc subventii pentru pasunile pe care le au terenurile de golf, aeroporturile, stadioanele. Ori, acestea nu sunt ale unor fermieri activi. Initial s-a spus ca un fermier activ este cel care castiga cel putin 5% din veniturile sale din agricultura. Ulterior s-a corectat, pentru ca in Germania sunt fermieri care au activitati economice intense, iar veniturile din agricultura nu se incadrau in acest procent. Asa ca s-a stabilit sa se faca o lista cu activitatile la care nu se incadreaza fermierul activ. S-a discutat daca aceasta lista sa se stabileasca la nivel european sau la nivel de stat membru. Cele mai multe state au fost de parere ca e mai bine la nivel european. Urmatoarea intrebare a fost daca lista neagra sa fie obligatorie sau voluntara. Cateva state membre au zis sa fie obligatorie, cu posibilitatea unei flexibilitati, ca fiecare stat sa mai poata adauga si alte categorii", a completat Irimescu.

Un alt aspect aflat pe agenda discutiilor a fost tanarul fermier. Propunerea de reforma vizeaza tinerii pana in 40 de ani care, in primii 5 ani de cand se stabilesc in agricultura, sa primeasca la plata directa 25% in plus, pe o suprafata de 25 de hectare.
"Aceasta este propunerea pe care eu am facut-o Comisiei si, cu ajutorul Consiliului General de la Bruxelles, am reusit sa o promovez. Pentru ca in Romania este o mare problema cu populatia imbatranita din agricultura. Numai ca eu am propus sa fie 100 de hectare, iar comisarul Dacian Ciolos a decis sa se aplice pentru 25 de hectare. Opinia statelor membre a fost diferita. Germania si Franta, de exemplu, au multi tineri in agricultura, nu au aceasta problema.
O alta intrebare a fost daca sa fie obligatorie plata sau sa fie voluntara. Si aici parerile au fost impartite. Romania a propus ca schema sa fie obligatorie, iar plafonul total alocat sa fie 2% din suma primita de la Uniunea Europeana", a completat secretarul de stat.

O ultima problema pusa in discutie a fost cea a fermelor mici. Pentru a sprijini tari precum Romania sau Polonia, care au ferme mici, comisarul european a propus ca acestea, care primesc pana la 1.000 de euro pe an, sa poata fi exceptate de la eco-conditionalitate.

"Sunt state membre care nu vor asemenea exceptie. In Romania sunt multi fermieri cu 5-6 hectare si atunci sunt state membre care spun ca se face o discriminare. Nivelul sumei pana la care sa se aplice exceptia este inca in discutie. Comisia a zis 1.000 de euro, Parlamentul a zis 1.500 de euro, de la Consiliu propunerea a plecat cu 1.250 de euro/an. Pentru Romania e foarte importanta schema asta pentru ca ne-ar ajuta mult existenta."

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."