Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Preliminarii la reconversia in pomicultura

Un eveniment stiintific cu efecte directe in productie a avut loc la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti, pe 3 octombrie: sesiunea de referate stiintifice dedicata proiectului de program european privind "reconversia in pomicultura". Despre aceasta actiune s-a discutat, cu 3 luni in urma, in aceeasi aula, impreuna cu comisarul european Dacian Ciolos si cu ministrul agriculturii Daniel Constantin.
Tot acum s-au sarbatorit 20 de ani de la infiintarea, de catre dr. Ilarie Isac, a SNPR. A fost elogiata activitatea stiintifica si organizatorica a Societatii de pomicultura. Pe baza competentei profesionale si staruintei cu care a contribuit la buna derulare a programului pomicol pe tara, cei prezenti au hotarat ca judetul Arges sa fie primul in dezvoltarea si modernizarea pomiculturii sale. In acest scop, s-a constituit un grup de lucru care, cu aportul ICDP si SNPR si chiar al pomicultorilor, sa elaboreze metodologia de lucru pentru stabilirea amplasamentelor, speciilor si soiurilor viitoarelor livezi, a sistemelor de cultura, precum si a infrastructurii de valorificare - depozite cu statii de sortare/ambalare, sectii de prelucrare etc.
Lucrarile stiintifice supuse dezbaterilor s-au referit la:
- pepinieristica romaneasca: problemele actuale si de perspectiva pentru producerea de altoi si portaltoi, liber de viroze si din categoria biologica baza pentru a fi livrate pepinierelor particulare, care sa produca si sa vanda material saditor fructifer certificat, conform normelor UE;
- rolul loturilor demonstrative la toate speciile in transferul rezultatelor de cercetare in productia pomicola;
- ameliorarea genetica in pomicultura si rezultatele obtinute in imbunatatirea structurii sortimentale in conformitate cu specificul de clima si sol al bazinelor pomicole.
Dr. ing. Ilarie Isac, fost director general al Institutului, in numele SNPR, a prezentat urmatoarele puncte cardinale:
- dimensiunea patrimoniului pomicol: tindem catre 180.000 ha, nivel negociat la aderare, iar in perioada 2014-2020 mai mult cu 18.000 ha (cca 10% din total). Se va avea in vedere folosirea eficienta a terenurilor din zona dealurilor din cele 24 judete traditional cu vocatie pomicola. Livezile nou infiintate cu fonduri europene vor putea asigura o existenta decenta numerosilor locuitori din zona.
- structura orientativa a speciilor pomicole sa atinga nivelele de: specii samburoase - 49%, din care (in mii ha) prun 60, cires 8, visin 7, cais 7, piersic 7; in total - 89 mii ha; specii semintoase -32%, din care mar 50, par 6,2, gutui 1,8, total 58 mii ha; specii nucifere -10%, din care nuc 14, alun 3,5, migdal 0,5, in total 18 mii ha; capsun 7, cu 5%; arbusti fructiferi 8, cu 5%. In prima etapa 2014-2020, o atentie deosebita se vor da speciilor care intra foarte repede pe rod - capsun, zmeur, mur, afin, mar in cultura superintensiva si intensiva, cires altoit portaltoi pitic, par/gutui.
- sistemul de cultura prezentat mai sus nu exclude livezile clasice de prun, mar, nuc, insa cu numar de pomi mai mare la hectar, indeosebi pentru protectia solului si a mediului. In general, se va stabili la fiecare specie sistemul de cultura cel mai performant. Un alt obiectiv este cel de a crea bazine si exploatatii pomicole specializate pe un numar restrans de specii si cu aceeasi structura de specii si soiuri. S-ar putea oferi astfel partizi mari de fructe de fiecare specie, pe o perioada cat mai mare de timp. Acest mod de organizare a productiei de fructe va stimula alcatuirea grupurilor de producatori pentru valorificarea eficienta, in stare proaspata si prelucrata;
- sprijinul financiar si suprafetele minime reprezinta o alta problema la care urmeaza sa se gaseasca solutii. UE propune sprijinirea cu 50%, care poate ajunge la 90% daca se merge pana la depozitele de pregatire a fructelor pentru piata sau pentru prelucrarea lor. Suprafata minima este propusa la 2 hectare, dar s-a cerut acceptul de la 1 ha.

Cine se va ocupa de punerea in opera a Actiunii Pomicole?
Inca din 2005, SNPR a propus MADR constituirea unui Grup tehnic interprofesional pentru fructe in cadrul ONIPLF, ca persoana juridica public-privata, cu buget propriu, organizat prin HG. Din pacate, au trecut ani, fara rezultat. Acum s-a decis ca specialistii implicati in acest grup vor fi recrutati din cadrul ICDP-Pitesti, ai SNPR si din partea MADR.
In luarile de cuvant au predominat interventiile pomicultorilor, care isi castiga existenta din productia pomicola. Gheorghita Botarca, primar al localitatii Topoloveni, Stelian Stan, care are 20 ha de livada in Vulturesti, Alexandru Olteanu, au deplans taxele, impozitele si accizele enorme la livezile cu pruni. Accizele puse pe tuica ii vor descuraja pe pomicultori.
O alta problema este starea precara a cercetarii provocata de salariille mici platite cercetatorilor din agricultura. Este datoria Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii, dar si a MADR sa rezolve aceasta nedreapta si umilitoare situatie.

prof. dr. doc. Nicolae STEFAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.