Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Suprafata cultivata cu vita de vie - 180.200 ha

Suprafata cultivata cu vita de vie - 180.200 ha
Conform datelor comunicate de Institutul National de Statistica, suprafata cultivata cu vie pe rod, cu exceptia suprafetelor cultivate cu vii in gradinile familiale, a fost de 180.000 hectare, in 2009. Numarul de exploatatii agricole care au suprafete cultivate cu vie a fost de 894.000. Statistic, o exploatatie agricola are, in medie, 0,20 ha cu vie.

Cea mai mare suprafata cultivata cu vie pentru struguri de vin s-a inregistrat in regiunea de dezvoltare sud - est (40% din suprafata totala cultivata cu struguri de vin) urmata de regiunea sud - vest Oltenia (18,8%).
Suprafata destinata vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata (DOC) reprezinta numai 15,1% din suprafata totala cu vie pentru vin.
Suprafata cultivata cu vie pentru producerea vinurilor din categoria “alte vinuri” (vinuri cu indicatie geografica, vinuri de masa si vinuri din struguri hibrizi) reprezinta 84,9%.

Material saditor viticol

Distributia suprafetei cultivate cu material saditor viticol pe regiuni a fost nord - est - 65,9%, sud - vest Oltenia - 21,1%, sud - est - 8,3%, sud - Muntenia - 2,4%, centru - 1,4%, vest - 0,9%.
73,9% din suprafata totala cultivata cu vie pentru vinuri DOC pe rod, este cuprinsa in clasa de randament potential 30 - 70 hectolitri pe hectar, urmata de suprafetele cuprinse in clasele de randament: 70 - 110 hl/ha - 16,5%, sub 30hl/ha - 9,3% si peste 110 hl/ha - 0,3%.
Ponderea cea mai mare, de 58,7%, o detin suprafetele cuprinse in clasa de randament sub 40 hl/ha, urmata de suprafetele cuprinse in clasele de randament 40 -70 hl/ha (34,5%), 70 - 110 hl/ha (5,9%), 130 hl/ha si peste (0,6%), 100 - 130 hl/ha (0,3%).

Ponderea o au vinurile albe

In Romania se cultiva cu preponderenta soiuri de vita de vie pentru vinuri albe. Suprafata cultivata cu aceste soiuri a fost de 143.157 ha, in anul 2009, reprezentand 84,1% din suprafata cultivata cu vie pentru struguri de vin.
Potrivit INS, suprafata cultivata cu soiuri de vita de vie pentru vinuri rosii a fost de 27.135 ha (15,9%). Soiurile de struguri pentru vinuri albe se cultiva preponderent in regiunile de dezvoltare: sud - est (37,4%), nord - est (18,8%), sud - vest Oltenia (18,4%) si sud - Muntenia (16,1%). Cele mai raspandite soiuri de vita de vie pentru soiuri albe in tara noastra sunt: Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling, Aligote, Sauvignon, Muscat, Pinot gris, Chardonnay, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Francusa, Galbena de Odobesti. Suprafata cultivata cu soiurile Feteasca alba si Feteasca regala reprezinta 18% din suprafata totala a tarii cultivata cu soiuri de vita de vie pentru vinuri albe.
In regiunea de dezvoltare sud - est a fost inregistrata cea mai mare suprafata cultivata cu vie pentru soiuri de struguri din care se obtin vinuri rosii - 53,6%, urmata de regiunile sud - vest Oltenia - 20,5% si sud - Muntenia - 15,1%. Principalele soiuri de struguri pentru vinuri rosii, cultivate in Romania sunt: Merlot, Cabernet Sauvignon, Babeasca neagra, Rosioara, Feteasca neagra, Pinot noir, Burgund mare, Traminer roz, Busuioaca de Bohotin. Cel mai raspandit soi de struguri pentru vinuri rosii este Merlot. Suprafata cultivata cu acest soi, in anul 2009, a fost de 10.988 ha si a reprezentat 40,5% din suprafata totala cultivata cu vie pentru soiuri de struguri din care se obtin vinuri rosii.
In anul 2009, Institutul National de Statistica a realizat, pentru prima data dupa 1989, o cercetare statistica de baza privind suprafetele cultivate cu vie. Aceasta cercetare statistica a fost realizata in conformitate cu cerintele Eurostat (Regulamentul nr. 357/79 al Consiliului) de toate statele membre ale UE care cultiva cel putin 500 ha cu vita de vie. Volumul esantionului a fost de 50.000 exploatatii agricole.

ARIN DORNEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."