Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Un fermier nobil, cu blazon si castel

La invitatia Claas, am vizitat un fermier in Germania. Descendent al unei familii nobile, cu castel si blazon si chiar cu un mic muzeu de utilaje agricole din alte timpuri, folosite in ferma de generatiile dinaintea lui. Intrarea in ferma este strajuita de casa paznicului, cu porti grele care scartaie sub amprenta unei elegante in fier forjat.

Curtea intreaga este definitia ideii de domeniu. Alei de pietris serpuiesc printre copaci seculari. Chiar inainte de a ajunge in fata castelului, un pod cocosat, din piatra, paseste peste raul ce strabate curtea. Un plug vechi, cu trei brazdare, se odihneste pe iarba, in fata portilor de intrare, ca un adaos la batranul blazon. Alaturi, la mica distanta, o placa de piatra rezemata de un zid poarta pe ea semnele a catorva sute de ani de intemperii. Blazonul l-am mai vazut si pe o cladire in stanga intrarii principale, in curtea fermei, pe alte pietre cat si pe porti.
Cladirea principala, cu tot aspectul ei vechi, a fost modernizata de curand. Doar pe interior, pentru ca la exterior fermierul a cautat sa pastreze, chiar sa accentueze as zice, aspectul de castel medieval. Si acareturile sunt tot din piatra de munte slefuita. In stanga sunt corpurile administrative, atelierele si o magazie pentru cereale. Pe dreapta, drumul duce la digestoarele unei instalatii de biogaz. In curtea interiora, cea a fermei cum ar veni, pe langa masini moderne si utilaje de ultima generatie, odihnesc acum zece tractoare vechi Deutz, Lanz Bulldog si Hannomag, martori tacuti ai unui veac de progres tehnologic. Sunt muzee de agricultura care nu au astfel de exponate.

De la o ferma mica de familie, la prestari servicii pe 1.000 ha
Dupa ce a mostenit castelul si terenurile agricole, in 1980, proprietarul, Christoph Stolte, a decis sa investeasca intr-o ferma de vaci de lapte. Lucra 28 ha de teren si a cumparat 70 de vaci Holstein Friza. Douazeci de ani a fost o activitate multumitoare, insa nivelul profitabilitatii a scazut in fiecare an, ceea ce l-a facut sa se gandeasca la o schimbare. Caci afacerea cu vacile abia se mai tinea pe sine, din ce sa mai tina si domeniul nobiliar?
In 1998 a regandit afacerea si a transformat-o in ferma vegetala, completata cu o activitate de prestari servicii catre fermierii mai mici. A vandut vacile si a mai cumparat utilaje. Acest pas l-a transformat intr-un, cum spun nemtii, "contractor". A fost o alegere buna, dovada fiind profitul obtinut. Anii trec si omul prinde gustul afacerii. Iar in 2006 investeste, alaturi de alti patru parteneri, intr-o fabrica de biogaz, cu o capacitate de 500 KW. Lucrurile merg in continuare bine iar in 2010 mai ridica inca o unitate de biogaz, de aceeasi putere, ajungand acum la o putere instalata de 1 MW.

Afacere cu biogaz si vanzarea de curent electric
Intrat in afacerea cu curent electric obtinut din biogaz, fermierul castelan are grija materiei prime pentru digestoare.
Cultiva suprafete tot mai mari cu porumb pentru biomasa, triticale si rapita. Ia in arenda soluri lutoase, argiloase sau namoloase, fiind subventionat suplimentar. In plus, colecteaza dejectiile de la fermele zootehnice din jur. Le foloseste pentru alimentarea digestoarelor, in amestec cu silozul de porumb si resturile vegetale de pe terenurile agricole proprii si cele arendate.
Legislatia germana obliga producatorii de biogaz sa nu foloseasca mai mult de 60% siloz din porumb si alte plante agricole.

Afacerea continua sa creasca. Cand l-am vizitat, presta lucrari agricole pentru 190 de clienti. In plus, are servicii de mentenanta si pentru alte opt fabrici de biogaz din regiune.
Scoate bani inclusiv din imprastierea ingrasamintelor rezultate din procesul tehnologic de obtinere a biogazului. Pentru aceasta, lucreaza cu fermieri pe o raza de 100 km in jurul fermei. Caci trebuie sa imprastie circa 40 de mii de tone pe an, pe o suprafata de 1.800 ha. Pe langa prestarile de servicii agricole, produce si energie termica, face comert cu ingrasaminte si seminte, iar din 2010 detine si o centrala fotovoltaica de 60 kw.

Fermierul este un fan al echipamentelor Claas
Dotarea tehnica este una bazata pe utilaje Claas. Doar daca Claas nu construieste un utilaj de care are nevoie, cumpara alt brand, nu altfel. Seamana pentru clientii sai rapita si porumb, cu ajutorul a trei instalatii de semanat cu mulci. Are combine Lexion 570, 7 tractoare intre 160 si 335 CP, 9 remorci de furaje de la 38 la 45 mc si o remorca autoincarcatoare Cargos 9400. Cum spuneam, toate utilajele sunt Claas. Pentru recoltarea furajelor, lucreaza cu trei combine Jaguar, un model 850 si doua model 870. Pe langa porumb, le mai foloseste pentru recoltarea de lucerna. O parte din energia termica rezultata in urma procesului de cogenerare o livreaza in localitate, iar restul o foloseste la incalzirea a doua sere in care cultiva trandafiri.

Nobletea obliga
Toata aceasta ferma se tine foarte bine cu 4 angajati permanenti, doi ucenici si 18 lucratori sezonieri. Cu tot blazonul de pe porti, proprietarul lucreaza in ferma alaturi de angajati. Este un tip comunicativ, cu umor, si da bine in fata camerei. Are o tinuta dreapta, in care se ghicesc radacinile aristocrate. Poate si de aceea il alege Claas ca un model de vizitat de catre presa internationala. Distins, arata ca dincolo de toate schimbarile aduse de progres, pastreaza in el traditia si respectul pentru trecut. Christoph Stolte este mai mult decat un fermier, iar denumirea de "contractor" este si ea prea saraca pentru a defini rotund activitatea sa. Doar este un fermier cu castel, nu?

Tudor CALOTESCU


Citeste si: