Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Claudiu Davitoiu īsi conduce ferma din conacul stolnicului Cantacuzino

La Afumati, nu departe de capitala, Claudiu Davitoiu are o ferma cu 1.000 ha si 1.000 de vaci Holstein. Intre "anexele" fermei intra si un conac construit acum 300 de ani de stolnicul Constantin Cantacuzino. L-a preluat odata cu ferma, cand a fost privatizat fostul IAS Afumati.

Conacul, o cladire alba, impunatoare, e situat īntr-o curte generoasa, cu vedere spre lac si alee de tei batrani. Intr-una din īncaperile īnalte, cu ziduri groase de aproape un metru, are biroul Davitoiu.
Fermierul e mandru sa prezinte istoria cladirii. Iar dupa ce vezi pivnitele, arhitectura īncaperilor si unele piese de mobilier, īntelegi cat e de greu de īntretinut. Unele zone ale cladirii sunt īn santier. Deocamdata nu are planuri sa-l introduca īntr-un circuit turistic sau sa castige bani de pe urma lui. Dar nu-l lasa īn paragina. Investeste cat poate, īn lucrari de īntretinere. Pentru placerea lui. Are planuri si pentru curtea uriasa. Vrea sa reamenajeze aleea cu tei din fata conacului pentru ca intrarea sa se faca la fel ca pe vremuri.
Dupa ce īsi rezolva treburile administrative, inspecteaza ferma de vaci, aflata la cativa kilometri īn satul Petrachioaia. Pe malul unui lac, a plantat cateva hectare de livada. Chiar si pentru el īnsusi e greu de īnteles cum a ajuns sa renoveze un conac si sa administreze o ferma de vaci. Este agronom de profesie. Daca e sa priveasca īn urma, recunoaste ca periodic si-a asumat riscuri si "a rupt ritmul" īn traseul profesional. In 1972 a terminat Agronomia la Iasi. "Era o facultate complexa. Le īnvatam pe toate. Stiam si horticultura, si zootehnie. Directorii de IAS-uri erau selectati, de obicei, dintre cei care terminau agronomia". Cariera a īnceput-o la IAS Stelnica, īn Balta Ialomitei. Dimineata, trecea Dunarea cu bacul si īl prindea noaptea pana la īntoarcerea acasa. O unitate cu 10.000 de hectare si 1.000 de salariati. Initial ca sef de ferma, apoi a avansat sef de sector si director tehnic.

Dupa 15 ani, a ajuns īn Bucuresti, īntr-un birou. A lucrat 8 ani, la Romcereal. Dupa Revolutie, a cosiderat ca e mai bine sa revina īn productie. Asa ca a ajuns la IAS Afumati, ca director tehnic. Tot o unitate de dimensiuni mari, cu 8.000 ha, doua ferme de vaci, doua de porci si 400 ha de livada.
Aici a īnceput drumul spre capitalism. Intreprinderea a īnceput sa se dezintegreze. Fostii proprietari īsi revendicau terenurile si imobilele pe care le-au avut ori nu. Fermele de porci au fost desfiintate repede. A ramas o ferma de vaci si teren. S-au acumulat datorii. Catre stat, catre banci. Asa ca, īn '99, au fost putini angajati interesati sa cumpere actiuni la IAS, prin metoda MEBO. Claudiu Davitoiu a mers īmpotriva curentului si a cumparat 95% din actiuni. "Usor, usor, cu ferma de vaci am reusit sa ne platim datoriile. Si sa ajungem la zero. De atunci am evitat orice īmprumut, inclusiv de la banci. Ma saturasem sa fiu dator", īsi aminteste acum.

De la un model de ferma, la altul
Cand a preluat ferma de vaci, avea 500 de animale Holstein. Produceau toate 2.000 de litri de lapte pe zi. "Se fura", īsi aminteste Davitoiu. Ca sa plateasca datoriile, s-a implicat īn eficientizare. Venea īn fiecare dimineata, la ora 5. "Intr-un an si ceva am ajuns sa producem 10.000-11.000 de litri zilnic, cu aceleasi animale." Doar ca acum era proprietate privata.
Pe atunci, la fiecare 30 de animale era un īngrijitor, care stia totul despre animale: cum trebuie furajate, cand sunt bolnave si cand trebuie īnsamantate. 25 de oameni lucrau doar la muls. In 2005 a trecut la un alt model. Langa ferma din Afumati aparusera deja prea multe vile īn jurul grajdurilor. Nu mai era un loc īn care mai merita investit. Vacile le-a mutat la Petrachioaia, tot īn grajduri ale IAS.
Cu 500.000 de euro de la SAPARD, Davitoiu a construit o sala de muls cu instalatie DeLaval, cu 32 de posturi, tancuri de racire si un soft pentru monitorizarea productiei. Fiecare din cele 10 grajduri, situate de-a dreapta si de-a stanga unei alei, au fost modernizate. Inauntru, sunt doua randuri de cusete. Animalele pot īnsa iesi oricand afara, unde sunt hranite. In aer liber, vacile au īnca un rand de cusete pentru odihna si un front de furajare protejat cu o copertina. Mancarea o primesc īn grajd doar cateva zile, iarna, cand e viscol. Nici remorca nu īncape īn grajdurile construite pe sistem vechi.
Ferma e clar structurata. Cele 1.000 de animale sunt delimitate pe categorii. In patru grajduri, afluite printr-o alee la sala de muls, stau cele 400 de vaci īn lactatie. Intr-un alt grajd sunt gestantele, care mai au doua luni pana la fatare.Cu trei zile de "soroc" sunt mutate īntr-o maternitate. "La o ora de la fatare, viteii sunt dusi īn cusete individuale si hraniti cu biberonul, cu lapte de la mama lor", explica Davitoiu. Stau īn cusete trei luni. Dupa care, ajung īn "crese", unde nu mai primesc lapte, ci furaje, dupa o reteta speciala. Aici mai stau trei luni. Apoi vitelele sunt separate de taurasi. Acestia sunt repartizati īntr-o tabara, unde sunt furajati pana cand ating 350-440 kg. Iar apoi sunt vanduti.
Vitelele pana la 370-380 kg stau īntr-un grajd special, īn lotul de premonta. Odata īnsamantate, sunt trecute īn alt adapost. Junincile gestante nu stau īn acelasi grajd cu vacile gestante, ca sa nu se accidenteze.
Fiecare categorie e furajata dupa o reteta speciala. Cu o remorca tehnologica, cumparata acum 7 ani, de la AgriAlianta, un singur om hraneste tot efectivul. Furajele sunt produse īn ferma. Claudiu Davitoiu cultiva porumb siloz si boabe pe 300 ha, triticale pe 300 ha, orz pe 200 ha si lucerna pe 100 ha. Cumpara sroturi de soia si de rapita si borhot de taietei de sfecla. "Nu le dau premixuri", explica el.

Vacile produc 23-25 de litri, īn medie, pe zi. Mai putin decat atunci cand ferma era īn Afumati si cand dadeau 30 de litri īn medie. E o situatie paradoxala. "M-am eficientizat, dar mi-a scazut productia. Atunci produceam pe ferma 10.000 -11.000 de litri si acum facem 9.000." Dar atunci, īn ferma, lucrau 25 de oameni doar la muls, care urmareau īndeaproape cum sunt furajate animalele, ce boli au, cand trebuie īnsamantate. Acum, la un efectiv dublu, lucreaza doar o mana de oameni. Un sef de ferma, un om care se ocupa de furajare, un altul care face doar īnsamantarea, un medic veterinar si 3 persoane care se ocupa de muls.

Planurile si problemele unui fermier mare, cu conac
Davitoiu vinde laptele la Danone si la Olympus. De un an s-a asociat cu alti fermieri mari īn Cooperativa Romlacta si negociaza altfel cu marii procesatori. Acum vinde laptele cu 1,75 lei pe litru iar īn vara īl vindea cu 1,45 lei. Si īntalnirile Romlacta se tin la conac.
Acum are ragaz sa se gandeasca si la planurile unei asociatii. Cand vine vorba de Romlacta, crede ca nu ar fi o idee rea sa o transforme din cooperativa īn grup de producatori. Asa ar putea primi subventii de la UE de 5% sau poate pe viitor, chiar de 10% din valoarea productiei vandute. Este īnsa doar o idee. Trebuie sa o discute cu restul partenerilor.

O nemultumire a lui este īnsa legata chiar de asociatii... cooperative... organizatii. Sunt prea multe spune el. "La LAPAR platesc cotizatie; la HolsteinRo platesc cotizatie; la Cooperativa Agrisud platesc cotizatie; la Romlacta platesc. La Camera agricola va trebui sa platim o cotizatie. La fondul mutual, vrand-nevrand, trebuie sa te īnscrii ca altfel nu mai primesti subventia. O sa ajung sa dau 100 de milioane pe luna numai cotizatii. Adica salariile la 7-8 oameni de-ai mei".
O alta nemultumire e legata de pretul carburantului pentru agricultori. Nu īntelege de ce trebuie sa plateasca o motorina care include o taxa de drum, īn conditiile īn care utilajele se folosesc pe camp, nu pe drumurile nationale.
Claudiu Davitoiu face parte din acei fermieri care nu privesc cu teama eliminarea cotelor de lapte. Are si planuri de extindere. "Sunt baliverne ca se scoate cota de lapte si īncep olandezii sa produca mai mult. Productia de lapte se face peste noapte? Eu vreau sa cresc efectivul si nu pot. Altii apasa pe un buton si cresc productia? Dureaza un an, doi sa cresti efectivele si productia. E greu si cu importul-exportul de lapte. Nu e carne congelata, sa īl tii si sa-l vinzi la nu stiu cat timp."

Pentru Davitoiu, laptele se vinde bine. Si e cerere. Asa ca vrea sa extinda ferma cu īnca 100-150 de vaci cu lapte. Pentru asta, vrea sa construiasca un grajd nou, cu tavan īnalt, care sa se lege tot la sala de muls actuala. Estimeaza ca ar costa 100.000 de euro, daca īl face īn regie proprie. Va īncerca sa obtina fonduri europene, chiar daca nu prea crede ca are sanse. Junincile le va cumpara cu 1.500-1.700 de euro pe bucata. Din Ungaria, Slovacia, Olanda sau Germania.
Nu reuseste sa īsi mareasca efectivul din productia proprie. Si nu poate īntelege cum strainii reusesc sa produca juninci de vanzare. Are o problema cu proportia pe care o obtine īntre taurasi si vitele, la el īn ferma. In loc sa fie 50-50%, obtine mai multi taurasi. "Am luat si material sexat, ca sa obtinem un procent de 75% fete, 25% baieti. Dar am constatat ca exista un dezavantaj. Cu material sexat, vacile raman gestante mai greu. Asa ca am renuntat si folosesc tot material seminal normal. Ca pierzi productia de lapte daca vaca nu ramane gestanta."
Davitoiu vrea sa mai achizitioneze si utilaje. O remorca furajera noua si un tractor Deutz-Fahr de 200 CP. Mai are doua din aceeasi marca, unul de 150 si altul de 100 CP. In parcul sau de masini se mai gaseste un Jaguar de la Claas si un tractor Landini dar si tractoare mai vechi.
Dupa ce rezolva problemele din ferma, Claudiu Davitoiu se īntoarce la conac. De pe pridvor, īsi imagineaza cum va arata aleea cu tei, cand o va reamenaja. Pe acolo vor veni oaspetii, cum au fost niste fermieri si oficialii adusi de Ambasada Americii īntr-o vizita.

Veronica HUZA


Citeste si: