Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Piata mondiala a produselor agroalimentare

Previziunile pentru anul 2022, emise de OECD si FAO, indica faptul ca cererea mondiala de produse agricole ramane sustinuta īn tarile emergente si mai putin īn tarile dezvoltate. Oferta nu va evolua īn acelasi ritm cu cererea, ci mult mai lent.
Pe perioada a mai multi ani, dezechilibrele de pe piata produselor agricole au fost explicate prin excesul ofertei īn raport cu cererea, ceea ce a facut ca pretul sa aiba o tendinta de scadere. Intre anii 1980 si 1990, cererea a fost mai mare decat oferta, ceea ce a facut ca pretul sa fie īn crestere. Tendinta de crestere s-a mentinut pana īn 2007 - an de criza de pe urma caruia au beneficiat producatorii de cereale si oleaginoase. Perdantii au fost crescatorii de animale si producatorii de furaje.

Dupa sase ani de la declansarea crizei si concomitent cu preturile produselor agricole īn crestere, foarte multi se īntreaba cat va continua aceasta tendinta. OECD si FAO invita la reflectii pe aceasta tema, īn functie de evolutia cererii mondiale. Acest indicator macroeconomic este considerat a fi motorul dinamicii pietelor agricole.
Dezbaterile se concentreaza pe cresterea preturilor pe termen mediu si lung. Conform celor doua organizatii, pretul produselor agricole pe termen scurt are o tendinta de scadere, ca urmare a productiilor bune care au dus la reconstituirea stocurilor mondiale. Scaderea pretului a īnceput īn prima luna din 2013, īnsa situatia ramane provizorie, asteptandu-se noi turbulente pe pietele internationale.
Pretul produselor va ramane ridicat īn zootehnie, ca urmare a pretului ridicat cu furajele, ceea ce a dus la o contractie a septelului mondial. Pe termen lung se estimeaza ca pretul produselor agricole va fi īn crestere, iar volatilitatea preturilor se va mentine pana īn 2022.

Dezechilibrul dintre oferta si cerere, la nivel mondial, va reprezenta cauza evolutiei preturilor. Pentru perioada īn discutie, ritmul de crestere al ofertei mondiale de produse agricole este destul de lent si insuficient de mare, mai ales īn tarile emergente.
Daca productia agricola este īn continuare scazuta, acest lucru se datoreaza costului ridicat al energiei, care duce la un cost mare de productie pe care īl suporta agricultorii. Un factor limitativ este si plafonarea randamentului din anumite regiuni ale lumii, precum si diminuarea suprafetelor cultivate la nivel mondial.
Se estimeaza ca pretul graului la orizontul anului 2022 va fi īn jur de 275 dolari/t, iar pretul orezului de 470 dolari/t. O cauza a cresterii preturilor pe termen lung este faptul ca investitiile sunt insuficiente.

OECD si FAO scot īn evidenta consumul de produse agricole, care reprezinta principalul motor al pietei. Tarile emergente au un consum īn crestere ca urmare a presiunii exercitate de cresterea demografica, de evolutia nivelului vietii, de formarea clasei mijlocii, precum si un sistem nutritional aflat īn schimbare.
Se urmareste cu mare interes evolutia cererii din China. Productia agricola din aceasta tara nu poate raspunde cererii interne, ceea ce va obliga autoritatile sa apeleze la importuri si sa acorde sume importante pentru investitii īn acest sector, sa se īndrepte spre achizitionarea de terenuri agricole īn tarile care au excedent.
Recentele volatilitati ale pretului au consecinte importante. Variatia rapida a preturilor materiilor prime au repercusiuni imediate asupra veniturilor si bunastarii agricultorilor. O bula speculativa a fost identificata pe piata graului prin interesul manifestat de cumparatorii din afara sistemului.
Eforturile trebuie sa fie īndreptate catre identificarea si lupta īmpotriva bulelor de pret. Piata mondiala a orezului este destul de ?stransa?, producatorii si exportatorii importanti gestioneaza pietele lor interne prin controlul exporturilor si stocurile tampon. O coordonare a politicii comerciale internationale īn timp de criza poate reduce volatilitatea preturilor.

Informatiile referitoare la materiile prime pot duce la diminuarea efectelor produse de fondurile speculative. Cerealele si oleaginoasele fac obiectul bulelor speculative. Insa carnea, fructele, fructele de mare si bauturile nu fac obiectul bulelor speculative, tinand cont de comportamentul consumatorilor.

Daniel BOTANOIU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!