Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cat de educative sunt programele cu lapte si mere?

Comisia Europeana s-a uitat cam ce mananca copiii dupa ce, ani de zile, s-au cheltuit bani pentru doua programe: cel de încurajare a consumului de fructe si cel de distribuire a laptelui. Nu economia de bani îi preocupa pe comisarii europeni, ci scaderea consumului de lapte si fructe de catre copii. Ei spun ca vor sa consolideze caracterul educativ al programelor si sa contribuie la lupta împotriva obezitatii. Asadar, au unit cele doua programe într-unul singur.

Cele doua scheme existente pana în prezent datau din 1977 - cea pentru lapte, respectiv din 2009, cea pentru fructe.
Sub deviza Sa mancam sanatos pentru a ne simti bine, noul program consolidat va pune accent pe masurile educative menite sa îi sensibilizeze mai mult pe copii în legatura cu obiceiurile alimentare sanatoase.
Prin schimbarea obiceiurilor alimentare ale copiilor, comisarii europeni ar vrea sa-i faca pe copii constienti nu numai de gama de produse agricole disponibile, ci si de problemele de mediu si de deseurile alimentare etc.

Dacian Ciolos a insistat într-o conferinta de presa asupra faptului ca o treime dintre copiii între 6 si 9 ani au probleme din cauza obezitatii.
CE nu e mai darnica cu copiii, caci pastreaza aceeasi alocare bugetara de anul trecut, dar aduce elemente de simplificare si de flexibilitate, pentru a creste eficienta acestui program. Deci, propune un singur program care sa includa si legume, si fructe, si lapte. Statele membre vor avea posibilitatea de a muta pana la 15% din alocarea bugetara de pe o schema pe alta, în functie de necesitati. Mai mult, statele vor putea sa adauge la distributia de fructe, legume si lapte si alte produse sanatoase.
Mai mult, scolile vor putea finanta si anumite programe de vizite la ferme sau de gradinarit în scoala sau alte tipuri de programe pentru a învata copiii sa manance sanatos.

"Imi exprim speranta ca aceasta initiativa va constitui o excelenta oportunitate de a consolida legaturile dintre comunitatea agricola si copii, parinti si profesori, în special în zonele urbane", a declarat Dacian Ciolos.

Noul program va functiona în baza unui cadru juridic si financiar comun. Existenta acestui cadru unic va reduce sarcinile de gestionare si de organizare ale autoritatilor nationale, ale scolilor si ale furnizorilor.
Bugetul noului program are alocata, pentru 2014, suma de 197 de milioane de euro (respectiv 122 de milioane euro si 75 de milioane euro).


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.