Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Chalk and breed - sau cum sa folosesti creta pentru depistarea caldurilor

De la 523 de vaci la muls, la 1.000, într-un an. Este obiectivul lui Nicusor Serban pentru ferma Agroserv Mariuta. Vrea sa-l atinga cu tehnica americana din fermele intensive. In ultimii trei ani, atat el cat si 3 specialisti din ferma au mers la cursuri în SUA. Au introdus deja o serie de proceduri noi. Una dintre ele este "Chalk and breed", sau "marcheaza si controleaza".

Ultimii "cursanti" din ferma Agroserv Mariuta sunt medicii veterinari Bogdan Iosif si sotia lui, Daniela. Au învatat 11 zile în centrul de training World Wide Sires din statul Washington, în ferme cu zeci de mii de capete, la finalul anului trecut. Au plecat cu un grup condus de Janos Sultesz, directorul Schontal Schul Impex. Inaintea lor, Nicusor Serban a fost la cursuri, de doua ori. Intr-unul din ani, a fost însotit de un tehnician.
De cand au revenit în ferma medicii veterinari, infuzia de tehnica americana s-a accelerat. Mai ales pe partea de reproductie. Sunt multe de spus pentru un singur articol... In acest numar ne vom axa pe procedura americana de depistare a caldurilor.

Chalk and breed si controlul manual
Metoda americanilor de depistare a caldurilor pare banala. "Dar e atat de eficienta în ferme de cate 30.000 de vaci la muls, încat nu îi poti contrazice", explica medicul veterinar Bogdan Iosif.
Americanii depisteaza animalele care s-ar putea sa fie în calduri cu ajutorul procedurii "chalk and breed", adica "marcheaza si controleaza". Grupa de vaci sau de vitele care pot fi însamantate sunt marcate cu creta, pe partea superioara a cozii. Apoi, zilnic, la o ora fixa, un medic sau un tehnician le verifica. Daca observa ca urma de creta a fost stearsa înseamna ca vaca "a fost sarita" în ultimele 24 de ore. Este un prim indiciu ca s-ar putea sa fie în calduri. "Trebuie sa citesti animalul. Sa observi cantitatea de creta ramasa si alte cateva semne exterioare", precizeaza Daniela Iosif.
Urmeaza o a doua etapa în depistarea caldurilor. Veterinarul face un control manual al organelor de reproductie. Urmareste 3 elemente: tonus, mucus si folicul.
"Foliculul este o formatiune pe ovar care trebuie sa existe, tonusul se refera la coarnele uterine care trebuie sa fie turgescente sau erectile si mucusul vaginal care trebuie sa fie curat, filant, sa se tina fara bule de aer. Daca doua din aceste 3 conditii se îndeplinesc, animalul respectiv poate fi însamantat cu probabilitate de succes", explica Nicusor Serban.

O metoda mai sigura decat altele
Bodgan Iosif considera depistarea caldurilor cel mai important element din managementul reproductiei. Procedura "marcarii cu creta" se foloseste de un an la Agroserv Mariuta, la vacile care au depasit 50 de zile de la fatare, adica cele care au trecut de perioada voluntara de asteptare si pot fi însamantate. Si la vitele, desigur.
Inainte, veterinarul observa daca o vaca "a fost sarita" doar daca actiunea avea loc cand era el în preajma animalelor. "Cu cat vaca are productie mai mare, cu atat durata de manifestare a caldurilor, a estrului, este mai mica. Estrul se manifesta vizibil într-o perioada de 2-4 ore, în functie de productia de lapte a animalului. Intrebarea este: ce sanse are veterinarul sa fie de fata în cele cateva minute în care vaca sta sa fie sarita? Daca ai ratat acel moment din punct de vedere vizual, nu mai poti banui ca vaca este în estru", spune Nicusor Serban.

Fermierul considera ca procedura americanilor este mai sigura si decat sistemele de depistare a caldurilor atasate salilor de muls. "O vaca cu podometru, daca este mutata dintr-un grup în altul în cadrul fermei, poate sa faca mai multi pasi pana în sala de muls. Din cauza ca a fost mutata. Ori programul va interpreta ca ea este mai activa decat de obicei, cand ea de fapt nu este. Creta nu te înseala. E un lucru banal care nu costa aproape nimic. Si, daca da rezultate în fermele de 8.000 sau 30.000 de vaci la muls din SUA, nu are cum sa nu dea rezultate si la noi." Animalele se însamanteaza în intervalul 50-90 de zile de la ultima fatare. "La 90 de zile, ar trebui ca toate vacile sa fie cel putin însamantate si pana la 120 de zile ar trebui ca 85% din animalele însamantate sa fie gestante", precizeaza fermierul.

Procedurile americane aduc rezultate
Ca sa dubleze numarul de animale din ferma, Nicusor Serban are mai multe tinte de îndeplinit. Vrea sa ajunga la un procent de 60% de vaci gestante din efectiv. Acum, procentul este de 50%.

"Daca ai 60% gestante în ferma, permanent, înseamna ca lucrurile cu reproductia stau bine, inclusiv pe partea de vitele si juninci", puncteaza el.
Vitelele sunt însamantate la 11,5-12 luni, datorita metodei americane de crestere a viteilor. "Deci, la 14 luni, toate vitelele sunt gestante. La ultimul control de gestatie, dintr-un lot de 10 vitele însamantate, 10 au fost depistate ca gestante. Asta si datorita cursului din America. Inseamna ca totul a fost perfect în managementul reproductiei: a existat o rata foarte buna de depistare a caldurilor, s-a gasit momentul optim de însamantare, vitelele erau sanatoase, ratia furajera a fost buna."
Nicusor Serban spune ca acele ferme care cumpara juninci anual, fara sa-si mareasca efectivul, au în mod evident o problema pe partea de reproductie. Se poate si altfel.
"Am fost într-o ferma cu o medie a productiei de lapte de 36 de litri, cu rata de înlocuire a efectivului de 40%. Asta înseamna ca 40% din animale plecau anual din ferma, ca reforma. Dar din spate veneau altele, care sa le înlocuiasca. Asta înseamna reproductie perfecta", adauga Bogdan Iosif.

"Inainte sa merg în SUA, gandeam complicat"
Americanii i-au dus pe cursanti direct în ferma. Au vazut cum se face reproductie, furajare... în ferme cu 8.000 de vaci, dar si cu 30.000, la muls. "Cu 125-130 de fatari pe zi."
"In prima zi cand am ajuns, am controlat 130 de vitele, sa vedem daca sunt gestante. Din 130 de vitele, doar 3 nu erau. Ca sa va dati seama ce înseamna reproductie impecabila. La ei, doctorul Scott controleaza în medie 400 de vaci pe zi, manual. Exista o tehnica, sa nu obosesti foarte tare", îsi aminteste medicul veterinar.
"Am stat 11 zile la cursuri. La 4 dimineata ne trezeam, la 5 eram în ferma si începeam depistarea caldurilor. Insamantam în medie cate 300 de animale, împreuna cu Daniela", puncteaza Bogdan Iosif.
Si-a schimbat complet optica. "Inainte sa merg în America, gandeam foarte complicat. Gandeam din punct de vedere medical. Ei gandesc din punct de vedere managerial. Ei zic: tine lucrurile simple si nu le complica. Stabileste niste proceduri clare, care nu sunt povesti, pe care si un om simplu, fara studii, le poate întelege daca i se face training. La 25.000 de animale la muls, nu ai cum sa-i contrazici."

Nicusor Serban spune ca în fiecare an va trimite pe cineva în SUA, la cursuri. Pe managementul fermei sau pe reproductie. "Din punctul meu de vedere, investitia în cursuri e zero fata de beneficii." Pentru ca schimbarile din ferma se vad în profit.
Iar americanii nu stau pe loc. In fiecare an aduc ceva nou. "Scormonesc si inventeaza. Impreuna: fermierii cu cercetatorii, cu medicii. Fermierii descopera o noua tehnica, ce aduce un plus în ferma; cercetarea o preia, sa o puna în parametri, sa explice de ce e buna si cum trebuie perfectionata", precizeaza Serban.
Sunt multe de spus despre "procedurile americane" din ferma Agroserv Mariuta. Pentru ca se implementeaza în nutritie, în sistemul de medicatie, reproductie, managementul reproductiei si nu numai. Vom reveni cu detalii despre aceste proceduri.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.