Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Chalk and breed - sau cum sa folosesti creta pentru depistarea caldurilor

De la 523 de vaci la muls, la 1.000, īntr-un an. Este obiectivul lui Nicusor Serban pentru ferma Agroserv Mariuta. Vrea sa-l atinga cu tehnica americana din fermele intensive. In ultimii trei ani, atat el cat si 3 specialisti din ferma au mers la cursuri īn SUA. Au introdus deja o serie de proceduri noi. Una dintre ele este "Chalk and breed", sau "marcheaza si controleaza".

Ultimii "cursanti" din ferma Agroserv Mariuta sunt medicii veterinari Bogdan Iosif si sotia lui, Daniela. Au īnvatat 11 zile īn centrul de training World Wide Sires din statul Washington, īn ferme cu zeci de mii de capete, la finalul anului trecut. Au plecat cu un grup condus de Janos Sultesz, directorul Schontal Schul Impex. Inaintea lor, Nicusor Serban a fost la cursuri, de doua ori. Intr-unul din ani, a fost īnsotit de un tehnician.
De cand au revenit īn ferma medicii veterinari, infuzia de tehnica americana s-a accelerat. Mai ales pe partea de reproductie. Sunt multe de spus pentru un singur articol... In acest numar ne vom axa pe procedura americana de depistare a caldurilor.

Chalk and breed si controlul manual
Metoda americanilor de depistare a caldurilor pare banala. "Dar e atat de eficienta īn ferme de cate 30.000 de vaci la muls, īncat nu īi poti contrazice", explica medicul veterinar Bogdan Iosif.
Americanii depisteaza animalele care s-ar putea sa fie īn calduri cu ajutorul procedurii "chalk and breed", adica "marcheaza si controleaza". Grupa de vaci sau de vitele care pot fi īnsamantate sunt marcate cu creta, pe partea superioara a cozii. Apoi, zilnic, la o ora fixa, un medic sau un tehnician le verifica. Daca observa ca urma de creta a fost stearsa īnseamna ca vaca "a fost sarita" īn ultimele 24 de ore. Este un prim indiciu ca s-ar putea sa fie īn calduri. "Trebuie sa citesti animalul. Sa observi cantitatea de creta ramasa si alte cateva semne exterioare", precizeaza Daniela Iosif.
Urmeaza o a doua etapa īn depistarea caldurilor. Veterinarul face un control manual al organelor de reproductie. Urmareste 3 elemente: tonus, mucus si folicul.
"Foliculul este o formatiune pe ovar care trebuie sa existe, tonusul se refera la coarnele uterine care trebuie sa fie turgescente sau erectile si mucusul vaginal care trebuie sa fie curat, filant, sa se tina fara bule de aer. Daca doua din aceste 3 conditii se īndeplinesc, animalul respectiv poate fi īnsamantat cu probabilitate de succes", explica Nicusor Serban.

O metoda mai sigura decat altele
Bodgan Iosif considera depistarea caldurilor cel mai important element din managementul reproductiei. Procedura "marcarii cu creta" se foloseste de un an la Agroserv Mariuta, la vacile care au depasit 50 de zile de la fatare, adica cele care au trecut de perioada voluntara de asteptare si pot fi īnsamantate. Si la vitele, desigur.
Inainte, veterinarul observa daca o vaca "a fost sarita" doar daca actiunea avea loc cand era el īn preajma animalelor. "Cu cat vaca are productie mai mare, cu atat durata de manifestare a caldurilor, a estrului, este mai mica. Estrul se manifesta vizibil īntr-o perioada de 2-4 ore, īn functie de productia de lapte a animalului. Intrebarea este: ce sanse are veterinarul sa fie de fata īn cele cateva minute īn care vaca sta sa fie sarita? Daca ai ratat acel moment din punct de vedere vizual, nu mai poti banui ca vaca este īn estru", spune Nicusor Serban.

Fermierul considera ca procedura americanilor este mai sigura si decat sistemele de depistare a caldurilor atasate salilor de muls. "O vaca cu podometru, daca este mutata dintr-un grup īn altul īn cadrul fermei, poate sa faca mai multi pasi pana īn sala de muls. Din cauza ca a fost mutata. Ori programul va interpreta ca ea este mai activa decat de obicei, cand ea de fapt nu este. Creta nu te īnseala. E un lucru banal care nu costa aproape nimic. Si, daca da rezultate īn fermele de 8.000 sau 30.000 de vaci la muls din SUA, nu are cum sa nu dea rezultate si la noi." Animalele se īnsamanteaza īn intervalul 50-90 de zile de la ultima fatare. "La 90 de zile, ar trebui ca toate vacile sa fie cel putin īnsamantate si pana la 120 de zile ar trebui ca 85% din animalele īnsamantate sa fie gestante", precizeaza fermierul.

Procedurile americane aduc rezultate
Ca sa dubleze numarul de animale din ferma, Nicusor Serban are mai multe tinte de īndeplinit. Vrea sa ajunga la un procent de 60% de vaci gestante din efectiv. Acum, procentul este de 50%.

"Daca ai 60% gestante īn ferma, permanent, īnseamna ca lucrurile cu reproductia stau bine, inclusiv pe partea de vitele si juninci", puncteaza el.
Vitelele sunt īnsamantate la 11,5-12 luni, datorita metodei americane de crestere a viteilor. "Deci, la 14 luni, toate vitelele sunt gestante. La ultimul control de gestatie, dintr-un lot de 10 vitele īnsamantate, 10 au fost depistate ca gestante. Asta si datorita cursului din America. Inseamna ca totul a fost perfect īn managementul reproductiei: a existat o rata foarte buna de depistare a caldurilor, s-a gasit momentul optim de īnsamantare, vitelele erau sanatoase, ratia furajera a fost buna."
Nicusor Serban spune ca acele ferme care cumpara juninci anual, fara sa-si mareasca efectivul, au īn mod evident o problema pe partea de reproductie. Se poate si altfel.
"Am fost īntr-o ferma cu o medie a productiei de lapte de 36 de litri, cu rata de īnlocuire a efectivului de 40%. Asta īnseamna ca 40% din animale plecau anual din ferma, ca reforma. Dar din spate veneau altele, care sa le īnlocuiasca. Asta īnseamna reproductie perfecta", adauga Bogdan Iosif.

"Inainte sa merg īn SUA, gandeam complicat"
Americanii i-au dus pe cursanti direct īn ferma. Au vazut cum se face reproductie, furajare... īn ferme cu 8.000 de vaci, dar si cu 30.000, la muls. "Cu 125-130 de fatari pe zi."
"In prima zi cand am ajuns, am controlat 130 de vitele, sa vedem daca sunt gestante. Din 130 de vitele, doar 3 nu erau. Ca sa va dati seama ce īnseamna reproductie impecabila. La ei, doctorul Scott controleaza īn medie 400 de vaci pe zi, manual. Exista o tehnica, sa nu obosesti foarte tare", īsi aminteste medicul veterinar.
"Am stat 11 zile la cursuri. La 4 dimineata ne trezeam, la 5 eram īn ferma si īncepeam depistarea caldurilor. Insamantam īn medie cate 300 de animale, īmpreuna cu Daniela", puncteaza Bogdan Iosif.
Si-a schimbat complet optica. "Inainte sa merg īn America, gandeam foarte complicat. Gandeam din punct de vedere medical. Ei gandesc din punct de vedere managerial. Ei zic: tine lucrurile simple si nu le complica. Stabileste niste proceduri clare, care nu sunt povesti, pe care si un om simplu, fara studii, le poate īntelege daca i se face training. La 25.000 de animale la muls, nu ai cum sa-i contrazici."

Nicusor Serban spune ca īn fiecare an va trimite pe cineva īn SUA, la cursuri. Pe managementul fermei sau pe reproductie. "Din punctul meu de vedere, investitia īn cursuri e zero fata de beneficii." Pentru ca schimbarile din ferma se vad īn profit.
Iar americanii nu stau pe loc. In fiecare an aduc ceva nou. "Scormonesc si inventeaza. Impreuna: fermierii cu cercetatorii, cu medicii. Fermierii descopera o noua tehnica, ce aduce un plus īn ferma; cercetarea o preia, sa o puna īn parametri, sa explice de ce e buna si cum trebuie perfectionata", precizeaza Serban.
Sunt multe de spus despre "procedurile americane" din ferma Agroserv Mariuta. Pentru ca se implementeaza īn nutritie, īn sistemul de medicatie, reproductie, managementul reproductiei si nu numai. Vom reveni cu detalii despre aceste proceduri.

Veronica HUZA

Citeste si: