Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Mihai Lungu: dezvoltarea fermelor de reproductie ar elimina nevoia de subventii

Infiintarea de noi ferme de reproductie ar reconfigura sectorul suin. Un fermier care īsi obtine singur grasunii, la un cost de 34 de euro, īn loc sa īi importe la 72 de euro, nu mai are nevoie de subventii pentru bunastare pentru a fi rentabil, crede Mihai Lungu, directorul executiv al AFISS. El sustine ca pentru dezvoltarea acestor ferme sunt necesare altfel de programe īn noul PNDR.

E nevoie de o strategie pentru ca, īn urmatorii doi ani, sa producem singuri 1,5 milioane de grasuni, pe care acum īi importam, considera Mihai Lungu. Iar motivele pentru care trebuie construita o astfel de strategie sunt mai multe.
In primul rand, pretul grasunilor importati a ajuns la un nivel ridicat. "Cei care au astazi īngrasatorii sunt practic condamnati sa-si faca ferma de reproductie. Intra grasunii īn tara la 72-74 de euro/cap de animal, ca niciodata.
Acum doi-trei ani pretul scadea, crestea, existau oscilatii de la 48 la 58 de euro/cap de grasun. Acum, pretul s-a stabilizat īn zona 68-74 euro", spune reprezentantul Asociatiei Fermierilor cu Investitii īn Sectorul Suin.
In al doilea rand, subliniaza el, statul si fermierii ar putea "sa scape" de problema banilor acordati pentru bunastare. Criteriile de acordare pentru aceste sume au ajuns atat de alambicate īncat nici macar fermierii nu stiu cum s-ar mai putea rezolva situatia.
Daca un fermier care are o īngrasatorie si-ar face o ferma de reproductie, nu ar mai cere bani pentru bunastare. Pentru ca nu mai ar avea nevoie, puncteaza Mihai Lungu. Afacerea i-ar deveni rentabila pentru ca si-ar produce grasunul la 32-34 de euro, īn loc sa-l importe la 72-74 de euro. "Se termina cu bunastarea, o problema care creeaza foarte multa inechitate pe piata si concurenta neloiala."

Un program bine sustinut cu fonduri europene
Fermele de reproductie, peste tot īn lume, nu doar la noi, presupun investitii mult mai mari decat īngrasatoriile si au nevoie de personal calificat. Mihai Lungu are cateva propuneri interesante pentru o strategie de dezvoltare a acestora.
Dar pentru aceasta ar trebui sa existe un program national special, construit pe noul PNDR. Un program care sa īncurajeze fermierii sa adauge "o noua veriga" īn lantul de productie.
"Fermierul care are deja o īngrasatorie ar trebui sa primeasca un punctaj superior atunci cand vrea sa acceseze fonduri europene pentru constructia unei ferme de reproductie. Astazi, daca vrei sa accesezi fonduri europene si ai mai accesat anul trecut sau acum 5 ani, esti depunctat. Doar pentru ca ai accesat si vrei sa mai accesezi".
In prezent, un fermier care are o ferma de īngrasare, construita cu fonduri europene, este depunctat daca vrea sa faca o maternitate. Asta daca depune proiectul pe firma initiala. Pe de alta parte, daca īsi īnfiinteaza o firma noua nu va fi depunctat, dar nu mai primeste un īmprumut de la banca pentru ca nu are activitate. Cu alte cuvinte, nu exista solutii daca vrei sa adaugi o ferma de reproductie celei de īngrasare, tot pe bani europeni.
"Am avut o discutie cu ministrul Daniel Constantin, īn urma cu o luna. De altfel, ideea asta de a puncta īn plus un agricultor care vrea sa construiasca o noua veriga pe lantul de productie, am auzit-o chiar de la domnul ministru, īntr-o emisiune tv. I-am spus ca mi-a placut mult si ca īl rog sa nu ramana la stadiul asta, de idee. Am ramas cu impresia ca o va lua īn calcul īn programele din noul PNDR".

Plafonul maxim sa creasca de la 2 la 4 milioane de euro
Tot Mihai Lungu propune sa fie crescut plafonul maxim pentru un proiect cu fonduri europene, pentru o ferma de reproductie. "Pana acum s-au dat maxim 2 milioane de euro. Eu cred ca plafonul ar trebui sa creasca la fermele de scroafe, la 4-5 milioane de euro."
Si asa, subliniaza Mihai Lungu, fermierii romani sunt decapitalizati. Asa ca ar trebui gasita o solutie pentru a-i spriji. "Degeaba primesti 4 milioane de euro, de exemplu, daca banca nu īti acorda īmprumuturi. Doar pentru contributia ta, de 20%, ai nevoie de 800.000 de euro. Ori banca nu īti da banii astia. Trebuie sa vedem cum facem ca si la aceasta contributie statul sa-si asume sa-l sprijine pe fermier sa gaseasca capital. Cautam īnca solutii".

Modele de ferme potrivite pentru Romania
Mihai Lungu spune ca fermele de reproductie ar trebui gandite pe palierul 250-1.000 de scroafe. Nici modelul european nu īmbratiseaza ferme de 5.000-8.000 de scroafe, mastodonti. In plus, ar fi bine sa tinem cont si de peisajul rural.
"E nevoie de ferme de scroafe care sa fie potrivite pentru structura fermelor noastre de īngrasare. Sunt ferme de 2.000 de capete la o serie, adica 6.000 de capete/pe an. Pentru acest model īti trebuie o ferma de reproductie cu vreo 250-280 de scroafe. Exista si ferme de īngrasare cu 9.000 de capete/an pentru care ai nevoie de 350 de scroafe. Dar e nevoie si de ferme de reproductie cu 1.000 de scroafe pentru ca sunt si fermieri foarte mari."

O ferma de reproductie, īn cifre
Mihai Lungu spune ca o ferma de scroafe se poate construi īn 6 luni. Costurile variaza, fireste, īn functie de dimensiuni. "O ferma de scroafe cu 250 de capete costa īntre 700.000 si 1 milion de euro. O ferma de 350 de capete ajunge la 1,5 milioane iar una de 1.000 de scroafe poate ajunge la 3 milioane de euro." Mai sunt necesare investitii īntr-o Fabrica de Nutreturi Combinate, īntr-un tractor si īntr-o remorca proprie pentru transportat grasuni. "Nu e nevoie de o constructie complicata. Nu e nevoie de betoane, de pereti de beton. E suficient sa construiesti pereti din panouri sandwich cu izolatie, fundatie din beton, filtre puternice, dusuri si cantina cu hrana controlata. Pentru iernile noastre, cu -20 de grade, e īn regula."

Seful de ferma poate fi un danez pensionar
Mihai Lungu s-a gandit pana si de unde si-ar aduce fermierul pentru īnceput angajatii. Din strainatate.
"Eu, la o ferma de 1.000 de scroafe as aduce un strain ca manager.
As pune un neamt, un danez sau un olandez, un pensionar care a mai condus astfel de ferme. I-as da 3.000-4.000 de euro pe luna si as aduce langa el un tanar veterinar pasionat, care ar urma sa preia stafeta dupa 2-3 ani.
Trebuie sa īnvete rigurozitatea nord-europeana, pentru ca la ferma de scroafe o singura greseala daca ai facut si ti-a intrat boala īn ferma, poti da faliment. Nu mai obtii 27-28 de grasuni pe an/scroafa, obtii 22-23, cobori spre 18, iar asta īnseamna faliment."
Mihai Lungu spune ca, īn curand, AFISS va finaliza o strategie nationala de dezvoltare a sectorului suin. Iar īn acest proiect, care va fi prezentat Ministerului, vor fi prevazuti pasi concreti pentru un program national pentru dezvoltarea fermelor de reproductie.


Citeste si: