Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
La Strasbourg s-a decis īnfiintarea Parchetului European

Parlamentul European a decis īnfiintarea Parchetului European. Pornind de la prezumtia participarii tuturor statelor membre la aceasta institutie, europarlamentarii au considerat ca īnfiintarea unui Parchet European va ajuta la protejarea interesele financiare ale Uniunii si, pe cale de consecinta, ale contribuabililor europeni. Comisia Europeana a propus instituirea unui astfel de Parchet care sa efectueze cercetari si urmariri penale, dar sa aiba si competenta de a trimite īn judecata, īn instantele din statele membre, persoanele īnvinuite de infractiuni ce afecteaza bugetul UE. Īn prezent, doar autoritatile nationale pot investiga si urmari cazurile de frauda īmpotriva intereselor financiare ale Uniunii. Dar puterile lor se opresc la granitele nationale, iar infractiunile sunt complexe, implicand mai multe jurisdictii nationale.

Procurori specializati īn drept penal european
Parchetul European va avea o structura descentralizata, integrata īn sistemele judiciare nationale. Procurorii europeni delegati vor efectua cercetarile si urmaririle penale īn statul lor membru, utilizand personal national si aplicand legislatia nationala, iar actiunile lor vor fi coordonate de catre procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniforma pe īntreg teritoriul UE. Dupa īnchiderea de catre Parchetul European a unui dosar, parchetele nationale nu vor fi īmpiedicate sa-si continue cercetarile īn cauza si sa trimita dosarul īn instanta, īn cazul īn care legislatia lor nationala o permite.
In plus, pentru a asigura finalizarea cu succes si echitabila a anchetelor si coordonarea acestora, este necesar ca cei care le conduc sa aiba o cunoastere aprofundata a sistemelor juridice ale tarilor implicate. In acest scop, modelul organizatoric al Parchetului European ar trebui sa asigure, la nivel central, abilitatile, experienta si cunoasterea adecvata a sistemelor juridice ale statelor membre. Este necesar ca procurorii delegati sa fie independenti fata de magistratii nationali. Procurorii europeni delegati si personalul aferent acestora ar trebui sa fie format īn drept penal al UE "īntr-un mod uniform si eficace".
Urmeaza sa fie stabilite reguli clare privind functionarea acestui Parchet, deoarece īn actuala formulare se considera ca acestuia i s-ar atribui "o libertate excesiva". Astfel, sfera de competenta a acestuia ar trebui definita exact. Totusi, Parchetul European ar trebui sa beneficieze de independenta deplina, atat fata de guvernele nationale, cat si fata de institutiile UE, si ar trebui sa fie protejat de orice presiune politica. Instrumentele si masurile de cercetare aflate la dispozitia Parchetului European ar trebui sa fie "uniforme, identificate cu precizie si compatibile cu sistemele de drept ale statelor membre īn care sunt implementate".

Romania zice si DA, si NU
Senatul Romaniei si-a dat acordul pentru īnfiintarea Parchetului European. In schimb, Camera Deputatilor a trimis, anul trecut, un aviz negativ.
Motivul pentru care se impune īnfiintarea acestui organism este legat de faptul ca statele membre raporteaza ca īn fiecare an se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile si veniturile UE, din cauza unor suspiciuni de frauda. Totodata, exista un nivel de protectie si de asigurare a respectarii legislatiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmaririlor penale privind infractiunile īmpotriva bugetului UE variaza considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42%.

Mihaela RADU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.