Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Consideratii privind întocmirea amenajamentului pastoral

Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, întocmite în concordanta cu obiectivele sociale, economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor.

Amenajamentul pastoral reprezinta un îndrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economica si durabila a pajistilor, astfel încat sa permita mentinerea biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand obligatia sa gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute în amenajament.
Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; determinarea suprafetei pajistii cu prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor; descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati în cazul în care pajistea se compune din mai multe portiuni; descrierea solului pajistii; descrierea florei pajistii; calitatea pajistii; determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pasunat; perioada de pasunat; capacitatea de pasunat si încarcatura optima; stabilirea cailor de acces; stabilirea surselor si a locurilor de adapat; locurile de adapost pentru animale si oameni; împartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii; lucrarile care se executa în fiecare an pentru întretinerea si cresterea fertilitatii solului; lucrarile de îmbunatatire anuala si pe termen lung; lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.
Daca lucrarile cuprinse în primele elemente din amenajament (acte de proprietate, descriere geografica si topografica), pot fi realizate pe baza documentelor si informatiilor existente, activitatile referitoare la descrierea statiunilor si determinarea tipurilor de pajisti si stabilirea tehnologiilor de cultura si exploatare a pajistilor, necesita deplasarea si culegerea de informatii pe teren.
Avand în vedere complexitatea covorului vegetal, functiile si caracteristicile sale, evaluarea acestuia este obligatorie sa fie facuta de catre specialistii în domeniu.
Astfel, pentru determinarea capacitatii de productie este necesara bonitarea vegetatiei si a terenului.

Bonitarea vegetatiei cuprinde calculul Valorii pastorale (Vp) pe baza compozitiei floristice, a gradului de acoperire (%) si a valorii furajere a speciilor (IS), Vp= (% x Is) / 100. Valoarea pastorala se determina în functie de existenta golurilor în covorul vegetal, a musuroaielor, pietrelor, sau a vegetatiei lemnoase. Fiecarui punct de bonitare îi corespunde o încarcatura de 0,02 UVM/ha. Astfel, daca obtinem Vp=43, vom avea o încarcatura de 0,86 UVM/ha.
Pe baza informatiilor culese, specialistii pratotehnicieni vor stabili masurile tehnologice ce vor fi aplicate, corelate cu cerintele de Agro-mediu, evolutia anuala a productivitatii covorului vegetal, directia de evolutie în timp a covorului vegetal.
Pe pajistile aflate sub contract de Agro-mediu (pachetele P1; P2) se vor respecta urmatoarele cerinte: încarcatura va fi cuprinsa între 0,3-1 UVM; nu se vor utiliza fertilizanti chimici, iar fertilizarea se va efectua cu maxim 30 kg/ha N provenit din îngrasaminte organice; lucrarile de întretinere a pajistilor (combaterea vegetatiei ierboasa si lemnoasa nevaloroasa) se va efectua manual; recoltarea fanetelor se va efectua dupa data de 1 iulie, iar P2 impune recoltarea manuala a furajelor; completarea golurilor prin supraînsamantare se va efectua numai cu specii de graminee si leguminoase prezente în covorul vegetal. Responsabilitatea pentru respectarea bunelor conditii agricole si de mediu revine exclusiv utilizatorului.
Se va stabili necesarul zilnic de apa pentru animale si modul de asigurare prin identificarea surselor (masurarea debitului) si amenajarea locurilor de adapat.

Avand în vedere valorificarea eficienta a furajului prin pastrarea compozitiei floristice, a ratei de crestere a plantelor si asigurarea cerintelor nutritionale a animalelor, pajistile vor fi împartite în unitati de exploatare (UEx) si tarlale. Existenta unor limite naturale, productivitatea pajistilor si masurile de îmbunatatire ce se vor aplica, pot da dimensiunea unitatii de exploatare si a tarlalelor. Numarul de tarlale se va majora cu 1-2, reprezentand tarlalele care se vor îmbunatati anual prin rotatie. Pentru 1 UEx nu se va depasi încarcatura de 100 UVM.
Perioada de pasunat este variabila în functie de zona, fiind de minim 90 zile pentru zona montana si de 180 zile pentru zona de campie.
Amenajamentul pastoral se va întocmi de catre specialistii în domeniu, pe o perioada de 10 ani, cuprinzand toate suprafetele de pajisti aflate în proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent daca au fost, sau nu concesionate pana în prezent. Data limita de întocmire a amenajamentelor este 1 noiembrie 2014.
Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabileste prin contractul de concesiune sau închiriere, conform pevederilor legale, responsabilitatea pentru gestionarea pajistile conform normelor tehnice prevazute în amenajament, cu respectarea bunelor conditii agricole si de mediu revenind exclusiv utilizatorului, iar primarii prin aparatul de specialitate asigura controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajistile concesionate, sau închiriate.

dr. ing. Iosif RAZEC


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."