Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Mulceritul si cositul pasunilor, lucrari obligatorii pentru acordarea subventiilor

Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de īntretinere īn vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele.

Daca pentru pajistile folosite īn regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt īn linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor.
Suprafete mari de pasuni din zona montana īn special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat īncarcarea cu animale si un minim de lucrari de īntretinere.
Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc īn conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva.
Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?
Daca pe fanete unde o data sau de mai multe ori taisul coasei īnlatura din fasa instalarea vegetatiei lemnoase si acumularea litierei ierboase opresive, pe pasuni, de regula, lucrurile stau altfel.
Īn primul rand, animalele prin pascut refuza sa consume unele specii ierboase de buruieni si specii lemnoase care daca nu sunt īnlaturate la timp ajung sa se extinda pana la a fi dominante, covorul ierbos degradandu-se progresiv.
Degradarea covorului ierbos al pasunilor este si mai accelerata īn cazul subīncarcarii cu animale pana la abandon, cand vegetatia lemnoasa se extinde pana la stadiul de īmpadurire mai vizibil de observat sau a acumularii de litiera a buruienilor neconsumate care este adesea neglijata.
Astfel, suprafete foarte mari de pasuni sunt dominate de pipirig (Juncus sp.), taposica (Nardus stricta), tarsa (Deschampsia caespotosa) si altele dintre ierboase, porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus sp.), ienuperi (Juniperus sp.) afinisuri (Vaccinium sp.), etc. dintre tufarisuri si numerosi puieti de arbori.
Īnlaturarea prin diferite mijloace a acestei vegetatii daunatoare pentru pajisti este obligatorie pentru suprafetele subventionate de la APIA si a altora unde se doreste obtinerea unor productii normale si de calitate.
Una dintre cele mai eficiente lucrari de curatire a pasunilor este lucrarea cu mulcerele sau mulceritul, care taie si toaca razant cu suprafata solului materialul vegetal ierbos neconsumat (litiera), tufarisurile si puietii de arbori, fara a dauna biodiversitatii.
Prin mulcerit o data la mai multi ani se īnlatura vegetatia lemnoasa incipienta si resturile ierboase neconsumata de animale, care otaveste mai bine īn anii sau la ciclurile urmatoare de recolta, la care se adauga nivelarea musuroaielor de diverse proveniente. Īn continuare, dupa sezonul de pasunat, este suficienta cosirea anuala a resturilor vegetale neconsumate de animale.
Lucrari ample de mulcerit au fost observate īn Muntii Siriului din judetul Buzau, unde suprafete mari de pasuni invadate de ienuparul pitic (Juniperus sibirica), anin verde (Alnus viridis) si afinisuri au fost redate circuitului pastoral.
La Baza de cercetari pajisti montane din Bucegi, situata la 1.800 m altitudine, ce apartine de ICD Pajisti - Brasov, īn toamna anului trecut au fost mulcerite pasunile degradate de teposica, dupa care īn primavara acestui an au fost tarlite cu vaci de lapte, amendate si supraīnsamantate.
Din aceste date rezulta ca pe pasunea de teposica pascuta cu vaci de lapte, iarba a fost folosita īn proportie de abia 7%, restul de peste 90% fiind neconsumata.
Prin tarlire, 5 nopti o vaca pe 6 mp, si supraīnsamantare, pe suprafetele fara curatire cu mulcerul, teposica si alte specii neconsumate raman pe doar 13% din covorul ierbos, alaturi de 2% goluri de vegetatie, restul pe 85% din teren iarba fiind consumata ras īn totalitate. Aceasta metoda de tarlire, desi foarte valoroasa, o putem aplica abia pe 15 - 20% din suprafata unei pajisti degradate.
Pe variantele unde s-a curatit litiera de teposica cu mulcerul situatia este mult ameliorata.
Astfel, numai prin īnlaturarea litierei de teposica acumulata ani de zile, speciile spontane oprimate pana atunci si teposica īntinerita au fost consumate de aproape 8 ori mai mult (53%) fata de martor si cele neconsumate scad de aproape 5 ori. La aceasta varianta apar pe 27% goluri īn primul an datorita nivelarii musuroaielor, pe care supraīnsamantarea fara tarlire nu a reusit.
Dupa tarlirea cu vaci de lapte, supraīnsamantarea reuseste īn proportie de 35% din suprafata si restul speciilor spontane sunt consumate īn totalitate, fara a mai fi nevoie de o noua interventie de curatire cu mulcerul sau coasa īn acest an.
Prin amendarea cu praf de var, situatia covorului ierbos si al gradului de consum este si mai buna.
Dupa īncheierea sezonului de pasunat, porcii mistreti, pentru prima data īn acesti 50 de ani, au ramat pasunea din campul experimental. Acestia au ales sa actioneze mai mult pe variantele martor si cele tarlite necuratate, evitand īn totalitate variantele curatate de litiera cu mulcerul.
Toate aceste argumente prezentate mai sus ne aduc la concluzia obligativitatii mulceritului si/sau cositului īntregii suprafete de pasuni a tarii, lucrare usor de constatat pe teren atat pentru inspectorii APIA care verifica si aproba acordarea subventiilor, cat si pentru cei care urmaresc efectuarea lucrarilor de curatire a pajistilor prevazute īn amenajamentele pastorale.


Teodor MARUSCA,
Vasile Adrian BLAJ
ICD Pajisti - Brasov

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!