Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Mulceritul si cositul pasunilor, lucrari obligatorii pentru acordarea subventiilor

Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de întretinere în vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele.

Daca pentru pajistile folosite în regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt în linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor.
Suprafete mari de pasuni din zona montana în special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat încarcarea cu animale si un minim de lucrari de întretinere.
Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc în conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva.
Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?
Daca pe fanete unde o data sau de mai multe ori taisul coasei înlatura din fasa instalarea vegetatiei lemnoase si acumularea litierei ierboase opresive, pe pasuni, de regula, lucrurile stau altfel.
În primul rand, animalele prin pascut refuza sa consume unele specii ierboase de buruieni si specii lemnoase care daca nu sunt înlaturate la timp ajung sa se extinda pana la a fi dominante, covorul ierbos degradandu-se progresiv.
Degradarea covorului ierbos al pasunilor este si mai accelerata în cazul subîncarcarii cu animale pana la abandon, cand vegetatia lemnoasa se extinde pana la stadiul de împadurire mai vizibil de observat sau a acumularii de litiera a buruienilor neconsumate care este adesea neglijata.
Astfel, suprafete foarte mari de pasuni sunt dominate de pipirig (Juncus sp.), taposica (Nardus stricta), tarsa (Deschampsia caespotosa) si altele dintre ierboase, porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus sp.), ienuperi (Juniperus sp.) afinisuri (Vaccinium sp.), etc. dintre tufarisuri si numerosi puieti de arbori.
Înlaturarea prin diferite mijloace a acestei vegetatii daunatoare pentru pajisti este obligatorie pentru suprafetele subventionate de la APIA si a altora unde se doreste obtinerea unor productii normale si de calitate.
Una dintre cele mai eficiente lucrari de curatire a pasunilor este lucrarea cu mulcerele sau mulceritul, care taie si toaca razant cu suprafata solului materialul vegetal ierbos neconsumat (litiera), tufarisurile si puietii de arbori, fara a dauna biodiversitatii.
Prin mulcerit o data la mai multi ani se înlatura vegetatia lemnoasa incipienta si resturile ierboase neconsumata de animale, care otaveste mai bine în anii sau la ciclurile urmatoare de recolta, la care se adauga nivelarea musuroaielor de diverse proveniente. În continuare, dupa sezonul de pasunat, este suficienta cosirea anuala a resturilor vegetale neconsumate de animale.
Lucrari ample de mulcerit au fost observate în Muntii Siriului din judetul Buzau, unde suprafete mari de pasuni invadate de ienuparul pitic (Juniperus sibirica), anin verde (Alnus viridis) si afinisuri au fost redate circuitului pastoral.
La Baza de cercetari pajisti montane din Bucegi, situata la 1.800 m altitudine, ce apartine de ICD Pajisti - Brasov, în toamna anului trecut au fost mulcerite pasunile degradate de teposica, dupa care în primavara acestui an au fost tarlite cu vaci de lapte, amendate si supraînsamantate.
Din aceste date rezulta ca pe pasunea de teposica pascuta cu vaci de lapte, iarba a fost folosita în proportie de abia 7%, restul de peste 90% fiind neconsumata.
Prin tarlire, 5 nopti o vaca pe 6 mp, si supraînsamantare, pe suprafetele fara curatire cu mulcerul, teposica si alte specii neconsumate raman pe doar 13% din covorul ierbos, alaturi de 2% goluri de vegetatie, restul pe 85% din teren iarba fiind consumata ras în totalitate. Aceasta metoda de tarlire, desi foarte valoroasa, o putem aplica abia pe 15 - 20% din suprafata unei pajisti degradate.
Pe variantele unde s-a curatit litiera de teposica cu mulcerul situatia este mult ameliorata.
Astfel, numai prin înlaturarea litierei de teposica acumulata ani de zile, speciile spontane oprimate pana atunci si teposica întinerita au fost consumate de aproape 8 ori mai mult (53%) fata de martor si cele neconsumate scad de aproape 5 ori. La aceasta varianta apar pe 27% goluri în primul an datorita nivelarii musuroaielor, pe care supraînsamantarea fara tarlire nu a reusit.
Dupa tarlirea cu vaci de lapte, supraînsamantarea reuseste în proportie de 35% din suprafata si restul speciilor spontane sunt consumate în totalitate, fara a mai fi nevoie de o noua interventie de curatire cu mulcerul sau coasa în acest an.
Prin amendarea cu praf de var, situatia covorului ierbos si al gradului de consum este si mai buna.
Dupa încheierea sezonului de pasunat, porcii mistreti, pentru prima data în acesti 50 de ani, au ramat pasunea din campul experimental. Acestia au ales sa actioneze mai mult pe variantele martor si cele tarlite necuratate, evitand în totalitate variantele curatate de litiera cu mulcerul.
Toate aceste argumente prezentate mai sus ne aduc la concluzia obligativitatii mulceritului si/sau cositului întregii suprafete de pasuni a tarii, lucrare usor de constatat pe teren atat pentru inspectorii APIA care verifica si aproba acordarea subventiilor, cat si pentru cei care urmaresc efectuarea lucrarilor de curatire a pajistilor prevazute în amenajamentele pastorale.


Teodor MARUSCA,
Vasile Adrian BLAJ
ICD Pajisti - Brasov

Citeste si: