Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Intrebati o suta de ciobani...

Exista un concurs foarte popular: "Am Óntrebat o suta de romani". De ce nu am Óntreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa Óntampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii?

Inainte de a pune aceste Óntrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune Ón trecutul mai Óndepartat si mai apropiat al pastoritului.
Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale.

Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii.
Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol Ón limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).
Crescatorii, pentru a-si hrani animalele, circula cu ele pe pajisti, Ón paduri, tufarisuri. Uneori si pe culturi agricole... Nu conteaza unde, cum si cand, numai sa-si vada animalele satule, indiferent de pierderile posesorilor de terenuri agricole si agresiunea asupra mediului Ónconjurator.
Acest pastorit primitiv, pe pajisti ori pe terenurile altora, a Ónceput Ónca din neolitic si s-a perpetuat, din pacate, pana Ón zilele noastre pe meleagurile romanesti.
In cele mai multe tari din vestul Europei, nimeni nu pastoreste animalele decat pe terenurile proprii, Óngradite. Mai exact, nu practica furtisagul pe patru picioare, cum fac unii dintre oierii nostri, care prin forta doresc sa-si legitimeze Óntretinerea frauduloasa a oilor peste iarna, fara nici o cheltuiala cu furajarea.

Peste tot Ón lume, cu exceptia pastorilor nomazi, exista un echilibru Óntre sursa de furaje proprie si numarul de animale pe care le poti creste.
Pentru a lamuri mai bine situatia si a preÓntampina pastoritul-pirat, anacronic si distructiv, Óndemnam factorii de raspundere care acorda subventii de la Uniunea Europeana sa faca o ancheta printre marii crescatori de oi, Ónainte ca acestia sa-si manifeste nemultumirea pentru legislatia actuala.

In linii generale, chestionarul cu Óntrebari pentru fiecare crescator supus analizei ar fi bine sa se refere la urmatoarele:
- Numarul exact de animale pe specii si categorii pe care le detine, Óntrucat acesta este tinut secret sau, conform traditiei, nu se desconspira;
- Suprafata de teren agricol (pajiste si arabil) proprietate privata sau Ónchiriata cu acte Ón regula, care sa asigure furajarea animalelor Óntregul an;
- Incarcatura cu animale exprimata Ón unitati vita mare (UVM) la hectar, care sa nu fie sub 0,3 UVM/ha sau nu depaseasca 1 UVM/ha pe pajistile permanente, pentru conservarea biodiversitatii, daca este subventionata de APIA;
- Asigurarea furajelor Ón stoc, cu determinarea cantitatii pentru extrasezonul de pasunat conform traditiei. Respectiv Óntre Sf. Nicolae (6 decembrie) la campie cu porumbisti sau Sf. Dumitru (26 octombrie) la deal pana la Sf. Gheorghe (23 aprilie), pentru o durata de 135-175 zile a minim 2-3 kg fanuri si grosiere pe cap de oaie adulta. Perioada este aleasa astfel ca pajistea permanenta sa se odihneasca si cerealele paioase sau alte culturi de toamna sa fie ocrotite de distrugeri;
- Mentinerea biodiversitatii pajistilor permanente pentru care se Óncaseaza subventii substantiale de la UE, prin respectarea sezonului optim de pasunat care, conform traditiei pastorale, este Óntre 23 aprilie (Sf. Gheorghe) si 26 octombrie (Sf. Dumitru) - durata identica cu legislatia Ón vigoare;
- Ingradirea pajistilor permanente pentru practicarea pasunatului rational, fara pastori, stiut fiind greutatile tot mai mari ale oierilor pentru angajarea unor oameni care sa Ónsoteasca animalele;
- Cultivarea pe teren plan, arabil, propriu, cu cereale paioase (grau, orz) sau rapita de toamna, pentru a fi pasunat de oile scoase la plimbare Ón zilele Ónsorite din sezonul rece si pentru a ocroti covorul ierbos al pajistilor.
Ar mai fi si alte Óntrebari de pus Ón chestionarul de mai Ónainte, cu numaratori si masuratori precise, pentru a elucida adevarata stare de lucruri privind pastoritul Ón epoca contemporana, pe meleagurile mioritice.

Dupa raspunsuri si completarea datelor din chestionar vom afla crudul adevar: de ce vor oierii sa pasuneze iarna, ce ganduri ascunse au ei solicitand permisiunea de a pastori animalele Óntregul an, fara opreliste. Nu de alta, dar sa nu ne creada cineva naivi, ca nu Óntelegem si nu le cunoastem intentiile unora, ale caror cereri sunt Ón afara tuturor legilor scrise sau nescrise ale unui pastorit civilizat, cu respectarea bunastarii animalelor si a unor practici agricole prietenoase cu mediul, obiective prioritare ale Uniunii Europene la care sa se alinieze benevol sau obligatoriu si crescatorii nostri de animale, certati pana acum si cu traditiile si cu legile Ón vigoare.

Teodor MARUSCA

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se Ómparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, Ón estul Europei, am Ónvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit Ón tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit Ón ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, Óntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va Ónchipuiti ca ar fi vreo legatura Óntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, Ón cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost Óntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi Ónchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!