Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Intrebati o suta de ciobani...

Exista un concurs foarte popular: "Am Óntrebat o suta de romani". De ce nu am Óntreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa Óntampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii?

Inainte de a pune aceste Óntrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune Ón trecutul mai Óndepartat si mai apropiat al pastoritului.
Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale.

Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii.
Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol Ón limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).
Crescatorii, pentru a-si hrani animalele, circula cu ele pe pajisti, Ón paduri, tufarisuri. Uneori si pe culturi agricole... Nu conteaza unde, cum si cand, numai sa-si vada animalele satule, indiferent de pierderile posesorilor de terenuri agricole si agresiunea asupra mediului Ónconjurator.
Acest pastorit primitiv, pe pajisti ori pe terenurile altora, a Ónceput Ónca din neolitic si s-a perpetuat, din pacate, pana Ón zilele noastre pe meleagurile romanesti.
In cele mai multe tari din vestul Europei, nimeni nu pastoreste animalele decat pe terenurile proprii, Óngradite. Mai exact, nu practica furtisagul pe patru picioare, cum fac unii dintre oierii nostri, care prin forta doresc sa-si legitimeze Óntretinerea frauduloasa a oilor peste iarna, fara nici o cheltuiala cu furajarea.

Peste tot Ón lume, cu exceptia pastorilor nomazi, exista un echilibru Óntre sursa de furaje proprie si numarul de animale pe care le poti creste.
Pentru a lamuri mai bine situatia si a preÓntampina pastoritul-pirat, anacronic si distructiv, Óndemnam factorii de raspundere care acorda subventii de la Uniunea Europeana sa faca o ancheta printre marii crescatori de oi, Ónainte ca acestia sa-si manifeste nemultumirea pentru legislatia actuala.

In linii generale, chestionarul cu Óntrebari pentru fiecare crescator supus analizei ar fi bine sa se refere la urmatoarele:
- Numarul exact de animale pe specii si categorii pe care le detine, Óntrucat acesta este tinut secret sau, conform traditiei, nu se desconspira;
- Suprafata de teren agricol (pajiste si arabil) proprietate privata sau Ónchiriata cu acte Ón regula, care sa asigure furajarea animalelor Óntregul an;
- Incarcatura cu animale exprimata Ón unitati vita mare (UVM) la hectar, care sa nu fie sub 0,3 UVM/ha sau nu depaseasca 1 UVM/ha pe pajistile permanente, pentru conservarea biodiversitatii, daca este subventionata de APIA;
- Asigurarea furajelor Ón stoc, cu determinarea cantitatii pentru extrasezonul de pasunat conform traditiei. Respectiv Óntre Sf. Nicolae (6 decembrie) la campie cu porumbisti sau Sf. Dumitru (26 octombrie) la deal pana la Sf. Gheorghe (23 aprilie), pentru o durata de 135-175 zile a minim 2-3 kg fanuri si grosiere pe cap de oaie adulta. Perioada este aleasa astfel ca pajistea permanenta sa se odihneasca si cerealele paioase sau alte culturi de toamna sa fie ocrotite de distrugeri;
- Mentinerea biodiversitatii pajistilor permanente pentru care se Óncaseaza subventii substantiale de la UE, prin respectarea sezonului optim de pasunat care, conform traditiei pastorale, este Óntre 23 aprilie (Sf. Gheorghe) si 26 octombrie (Sf. Dumitru) - durata identica cu legislatia Ón vigoare;
- Ingradirea pajistilor permanente pentru practicarea pasunatului rational, fara pastori, stiut fiind greutatile tot mai mari ale oierilor pentru angajarea unor oameni care sa Ónsoteasca animalele;
- Cultivarea pe teren plan, arabil, propriu, cu cereale paioase (grau, orz) sau rapita de toamna, pentru a fi pasunat de oile scoase la plimbare Ón zilele Ónsorite din sezonul rece si pentru a ocroti covorul ierbos al pajistilor.
Ar mai fi si alte Óntrebari de pus Ón chestionarul de mai Ónainte, cu numaratori si masuratori precise, pentru a elucida adevarata stare de lucruri privind pastoritul Ón epoca contemporana, pe meleagurile mioritice.

Dupa raspunsuri si completarea datelor din chestionar vom afla crudul adevar: de ce vor oierii sa pasuneze iarna, ce ganduri ascunse au ei solicitand permisiunea de a pastori animalele Óntregul an, fara opreliste. Nu de alta, dar sa nu ne creada cineva naivi, ca nu Óntelegem si nu le cunoastem intentiile unora, ale caror cereri sunt Ón afara tuturor legilor scrise sau nescrise ale unui pastorit civilizat, cu respectarea bunastarii animalelor si a unor practici agricole prietenoase cu mediul, obiective prioritare ale Uniunii Europene la care sa se alinieze benevol sau obligatoriu si crescatorii nostri de animale, certati pana acum si cu traditiile si cu legile Ón vigoare.

Teodor MARUSCA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual Óntre 5.000 si 10.000 de tineri Ón campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale Ón firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte Ón mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau Ón IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv Ón ultimii ani. Cumva mirajul muncii Ón Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa Ól contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman Ón agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage Ón cel mult 10 ani? őn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, Ón programe de stagiatura Ón timpul vacantelor.