Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
BVN Mures este interesata de un cap de pod pentru exportul de genetica în China

Nu este rau sa tintesti o piata enorma, cum este China. Intrebarea este daca ne tin curelele sa oferim cat ne cere un beneficiar atat de mare si de exigent. China are 85 de milioane de vaci. Uniunea Europeana creste 25 de milioane. China importa anual 140.000 de vaci. Nu ne angajam la mai mult decat ne tin puterile?

Valer Sician (foto), director general la Semtest-BVN Mures, este, în acest domeniu, un optimist. De fapt, el este la originea provocarii actiunilor pentru export de taurine în China, alaturi de Zoltan Haller, crescatorul de la Harman, Brasov. "Am stabilit o relatie buna cu China. Specialistii chinezi au stat 5 zile la noi. Eu am sustinut exportul de animale vii si embrioni în China. In ce priveste materialul seminal, am reusit în 2013 sa facem primul export în China. Au venit sa verifice din nou daca respectam în totalitate conditiile. Am trecut cu bine testul. Conditiile cerute de partea chineza sunt mai aspre decat conditiile din comunitatea europeana", spune Valer Sician.
Sigur ca Semtest-BVN Mures are un interes normal. Va putea creste exportul de material seminal, va exporta poate si embrioni, dar, daca va putea induce suficient interes pentru cresterea efectivelor de taurine din Romania, vor creste si vanzarile de doze pe piata interna.

Pe fermieri îi dezarmeaza însa imensitatea pietei chineze, dar directorul BVN are contraargumente: "Eu privesc altfel acest aspect. MADR nu a fost de acord initial. Nu mi s-a parut realist si am sustinut, alaturi de Zoltan Haller, ca delegatia chineza sa vina. Am platit pentru asta. Haller a organizat si noi am dat banii. Argumentul meu a fost urmatorul: noi am facut export de material seminal si chinezii au fost multumiti de nivelul fecunditatii materialului. Deci au încredere în genetica noastra. Prin urmare, exista date. Te uiti la parinti, la ascendenta si ai o siguranta de 70%. Sigur ca diferenta de 30% va fi data de confirmarea fiicelor, în productie. Insa eu cred ca lucrurile stau altfel. Noi nu avem de unde sa asiguram un asemenea contingent cum e cel cerut de chinezi. Trebuie sa oferim odata un lot de 7-8.000 de vaci minim, trecute prin grajdul de carantina. Nu este imposibil."

Atractia: mai avem ferme indemne de boli grave
Inca nu exista un grajd de carantina în tara, dar se poate construi daca apare interesul. Multe se pot face, dar trebuie timp si bani.
BVN-Mures pare interesat sa faca acest cap de pod. "Eu cred în mobilizarea crescatorilor pentru a produce o genetica buna, pe care s-o vanda la alt pret, decat cel obtinut în prezent. Daca putem da aceste semnale în teritoriu, deja ar aparea crescatori care sa vrea sa urmareasca aceasta piata. Noi am vazut piata chineza ca pe un stimulent pentru crescator. Costa enorm transportul spre China, dar chinezii au importat din Noua Zeelanda, din Australia si din Uruguay, la costuri mult mai mari", explica Valer Sician.
Nu întamplator au venit chinezii aici. Tara noastra este libera de anumite boli, la fel ca Slovenia si Cehia. Boli grave, care exista în comunitatea europeana: boala limbii albastre, virusul Schmallenberg etc. Acestea fac practic imposibil exportul de vaci din celelalte tari ale UE. (De exemplu, ravagiile produse de virusul Schmallenberg au fost descoperite abia în 2011. El provoaca malformatii congenitale. Acest virus pare sa fie transmis în emisfera nordica de musculitele Culicoides.)

Romanii nu au discutat înca despre preturile oferite cu partenerii chinezi. Piata chineza ar putea deveni un excelent mijloc de presiune asupra Turciei, care, daca nu vrea carne "halal" din Romania, sa ia tauri "haram" din tarile occidentale.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.