Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Genetica si performanta la ferma de vaci din Orosháza, Ungaria

Pe data de 26 aprilie, cu ajutorul doctorului Janos Sultesz, director executiv lan Schontal Schul, am vizitat ferma Agro-M zRT, din Orosháza. O ferma aflata pe locul 12 din cele 400 de ferme mari din Ungaria la productia de lapte. Cantitatea medie de lapte pe cap de vaca este de 10.900 de litri la o lactatie.

Ferma din Orosháza are 780 de vaci Holstein, din care mulge 690. Patronul este Rozsony Sandor, economist de profesie. El face cultura mare pe 3.000 de hectare; mai are o ferma de scroafe pentru purcei si un abator.
La origine, ferma de vaci din Orosháza a fost o întreprindere agricola de stat. In 1990, s-a constituit ca societate pe actiuni. (In Ungaria, nu s-a retrocedat nimic, toate unitatile agricole s-au transformat în societati pe actiuni.).
Instalatia de muls este Delaval, cu 32 de locuri. Veche, dar mulge 100-110 vaci pe ora. Ferma este dotata cu doua tancuri de racire, cu o capacitate de cate 8.300 de litri si un al treilea tanc de 14.300 de litri.

Tratarea picioarelor cu... saramura
Cu cat vaca este mai performanta, cu atat devine mai sensibila. Medicul veterinar Janos Muntean are mult de lucru în aceasta ferma unde apar frecvent probleme podale si nu numai. In ziua în care am vazut ferma, 6 vaci fusesera depistate cu mastita si oprite de la muls.
Cele mai multe dificultati apar la picioarele acestor animale. De regula, fiecare tratament pentru ongloanele vacilor se face cu chimicale puternice: sulfat de cupru, sulfat de zinc, formol, detergenti. Ca un produs sa aiba efect, este necesar un timp de contact cu substanta.
Janos Muntean aplica si un tratament empiric, dar eficient: apa cu sare. Inainte sa treaca spre sala de muls, vacile stau un timp cu picioarele în... saramura. Este necesar ca vaca sa astepte 10-20 de minute în acest spatiu în solutia cu sare: la o tona de apa, se pun 90 de kilograme de sare. Cand ajunge în sala de muls, doctorul mai aplica o spuma dezinfectanta. Sigur ca baile în saramura nu au devenit un panaceu fiindca, ulterior, vaca intra în gunoiul de grajd si solutia nu mai are efect.

Masa, rasa, management.
Dar casa?...

Grajdul este vechi, de tip IAS, învelit cu azbociment, cu ventilatie proasta. Crescatorul a montat niste ventilatoare pentru vara, dar efectul este insuficient. Rozsony Sandor nu a investit prea mult în adaposturi. Pare sa fi acordat mai multa atentie tehnologiei culturilor vegetale. Cam cum se mai întampla si pe la noi, în societatile integrate. Asa se si explica investitiile minore în grajdurile celor 800 de vaci. Salariul oamenilor depinde însa de eficienta în productie.
Si atunci se întampla ceva straniu cu aceste vaci. Gazdele spun ca productia medie în prima lactatie este de 11.600 de litri pe cap de vaca primipara. Ulterior, cand vaca este mai puternica, productia medie nu creste, ci scade la 10.900 de litri. Prin urmare, genetica este excelenta în aceasta ferma, dar, avand în vedere ca productia primiparelor este mai mare, rezulta ca apar factori inhibitori la confort si la furajare. Nu vad alta explicatie.

Reproductia - cheia performantei
Ferma a folosit material seminal de la Bos Genetik si Semex (80% din efectiv).Tendinta americana este sa se monteze junincile la 12 luni. La 400 de kilograme, raman mai greu gestante, spune doctorul Janos Muntean. Vacile gestante sunt duse într-o alta ferma, situata la 20 de kilometri. Cu doua luni înainte de fatare, le aduce înapoi.
Foloseste si hormoni pentru provocarea caldurilor la vacile cu probleme de reproductie. Daca totusi raman vaci sterpe, ele sunt duse la tauri. "Nu mergem în zadar", spune doctorul Muntean. In general, pentru alte tratamente, exista mai multe protocoale de vaccinare: cu 45 de zile înainte de fatare, cu 10 zile înainte de fatare si cu 52 de zile dupa fatare.
Timp de 24 de ore de la fatare, vitelul primeste numai colostru de la mama. In urmatoarele doua zile, vitelul bea colostru amestecat cu lapte praf. Dupa ziua a patra, se da viteilor numai lapte praf, pana la 30 de zile. Ulterior, se distribuie numai lapte pasteurizat. Vitelul ajunge la aproximativ 75 de kilograme la 60 de zile.

Concedierea grajdarilor înseamna pierderea subventiei
Acest tip de ferma necesita multa munca manuala. Daca nu se respecta numarul de angajati, atunci scade subventia. Rozsony Sandor trebuie sa aiba în ferma de vaci 25 de angajati pentru a-si pastra subventia. Oamenii ar vrea sa munceasca mai mult, deci sa castige mai mult, dar nu permite legea sa se reduca numarul de angajati. Ei trebuie sa lucreze în doua schimburi, cu 8 ore pauza.
Fermierii din Ungaria primesc subventii pentru bunastarea animalelor. Cei care solicita aceasta subventie, au depus cerere în acest sens. La depunerea cererilor, proprietarul trebuie sa accepte ca furajeaza cu fan, sa respecte numarul de animale la suprafata. Conditiile de luminozitate, aerisire, ventilatie sunt standardizate si trebuie respectate ca atare de crescator, inclusiv protocoalele de vaccinare, protectia ongloanelor, calitatea padocurilor.
In Romania nu se da subventie pentru bunastare la vaci si oi fiindca, daca fermierii solicita acest tip de subventie, nu mai primesc banii pentru CNDP, care este o subventie mai mare. In Ungaria, aproape toti fermierii solicita subventia pentru bunastare, care se ridica la 4-5 forinti pentru un litru de lapte. Aceasta ferma a primit 110.000.000 de forinti pentru bunastare în 2013, adica 350.000 de euro. Un litru de lapte se vinde cu 15-16 forinti.

Uddergold pentru combaterea mastitelor
Asternutul permanent este foarte confortabil, dar poate provoca numeroase mastite. Ugerul vacii intra în contact direct cu bacteriile, mai ales ca orificiile mamelelor raman deschise timp de jumatate de ora dupa muls. De aceea, unii fermieri din Romania, printre care si Petrica Azoitei, folosesc drept asternut nisipul, care este anorganic. Societatea Schontal-Schul vinde Uddergold Platinum, considerat cel mai bun dezinfectant dupa muls, în America, pentru prevenirea mastitelor.
Urina nu trebuie sa ajunga în contact cu apa de ploaie. Grajdul are canalizare separata pentru urina din grajd. Un nou adapost semideschis se construieste acum, mai ales pentru timp de vara, cu aspersoare pentru vaporizarea apei. Fondurile europene pentru constructia grajdurilor acopera numai 30% din costuri în Ungaria. Cand e vorba de dejectii, raportul este invers: 70% acorda statul. Grajdul cel nou va avea tot asternut permanent. Acoperisul va fi din tabla de tip sandvici.
Din cauza caldurii, vara, vacile au probleme cu reproductia si scade cantitatea de lapte. Fermierul foloseste o plasa de protectie contra soarelui fiindca vacile negre atrag puternic radiatiile, temperatura corporala crescand astfel cu 2-3°C.

Viorel PATRICHI


Citeste si: