Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
A aparut HortiMagazin nr. 5

Ecologia cucereste Romania

Preocuparea pentru agricultura ecologica este tot mai insistenta în ultima perioada, cel putin la nivel declarativ. Nu numai la varful Ministerului Agriculturii, dar si mai sus, se vorbeste despre productia bio ca salvatoare a agriculturii nationale. S-a creat un optimism disproportionat fata de realitati. Nicaieri în Europa ecologia nu ocupa mai mult de 7-8 % din suprafata agricola totala. Nu avem nimic împotriva agriculturii ecologice, dar s-a creat în randul micilor agricultori iluzia ca aceasta ar fi afacerea secolului. Un optimism excesiv apare si în presa, mai ales la televiziuni.
Pentru agricultorii ecologici Ministerul a promis 200 milioane euro în viitorul PNDR, precum si analizarea posibilitatii de reducerea TVA la produsele eco, chiar înainte de a reduce TVA la carne. Se vorbeste în schimb mult prea putin despre rigorile fitosanitare pe care trebuie sa le respecte productia, procesarea si produsele ecologice, despre riscurile pe care trebuie sa si le asume cei care intra în programele de conversie si controlalele permanente din ferme atat înainte, cat mai ales dupa certificare. Se eludeaza aproape complet costurile acestui demers.
Vanzarea produselor eco, la un pret corect si care sa asigure rentabilitatea fermei e dificila. Exista o piata reala dar "îngusta". Agroecologia ramane o afacere de nisa, unde concurenta e mare. Iar daca cerinta pe piata vest-europeana este în crestere, de ce în tari cu traditie în domeniu (Germania, Austria etc), nu se extind suprafetele cultivate ecologic?
Acest exces de vorbe si actiuni pe teme "eco", sau scoaterea în fata a unei singure asociatii de producatori ecologici (care de altfel nu este singura din tara) sunt cel putin nocive.
Ma întreb în cate ferme de familie se vor produce fructe sau legume bio care sa ajunga la consumatorul roman obisnuit ?

un editorial de
Roxana BALAN


Din cuprins: Doua masuri suplimentare în noul PNDR 2014-2020; Agricultura ecologica va primi 200 milioane euro în viitorul PNDR; Sectorul legume-fructe, în vizorul ministrilor europeni; Ce pagube au provocat ploile si grindina; Legumele exotice au crescut "cota de piata", la SCDL Buzau; 150.000 euro investitie în rosii cocktail, vandute prin abonament; Protectia verzei de toamna, începand de la semanat; Principalii factorii de risc în cultura fasolei de gradina; Trei metode de conducere a ardeiului gras pe ata; Federatia Cartofului are un nou presedinte; Un producator din Lehliu Gara vinde bujori la bursa, în Olanda; O livada superintensiva în mijlocul campului cu cereale, la Calarasi; Combaterea buruienilor cu roto-cultivatorul pentru prasit si rebilonat; Pasii de urmat pentru a deveni operator în agricultura ecologica; In Europa, un mar din cinci provine din Sud Tirol-Alto Adige; APDRP va primi cererile de finantare on-line; SRH si fermierii au iesit la taieri în camp.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."