Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Fatetele relatiei noastre comerciale cu Rusia

UE si SUA impun simultan sanctiuni Rusiei, acuzata ca îi sprijina pe separatistii din estul Ucrainei. Guvernul de la Moscova reactioneaza cu armele pe care le are la dispozitie: livrarile de gaz, comenzile de armament, influenta politica în alte zone ale globului etc. Romania, membra NATO si UE, se vede în situatia sa urmeze deciziile luate de altii.

In urma acestor jonglerii internationale cu importuri si interdictii, Romania s-ar putea sa aiba de pierdut. Primul examen pentru noi va fi absobtia unor legume si fructe moldovenesti pe care Rusia refuza sa le mai importe. Noi nu avem suficiente depozite nici pentru fructele si legumele noastre. Unde sa le punem si pe ale basarabenilor?
Cultivatorii nostri de legume si fructe se plang de importurile din Maroc, Turcia sau Olanda. Acum, ministrul agriculturii cauta depozite pentru fructele de peste Prut.
Intr-un an cand pretul graului s-a dus în jos si asa, europenii se arata mai preocupati de graul din Ucraina. In aprilie, UE a acordat Ucrainei un contingent de export de 950.000 tone de grau scutit de taxe vamale, pana la 31 octombrie. I-a întrebat cineva pe agricultori, fie francezi, romani sau spanioli?

Un milion de tone de grau ucrainean, fara taxe vamale, va concura pe piata direct cu graul din Baragan.

Rusia a interzis si importurile de lapte si din Ucraina. Vom cumpara si laptele nevandut al ucrainienilor, simultan cu laptele mai ieftin venit din Ugaria, Germania ori Austria? Sunt fabrici olandeze de branzeturi din Cluj care nu mai primesc laptele muls de crescatorii din Transilvania.
Daca pentru a sprijini Republica Moldova mai se pot gasi argumente, cu Ucraina este altceva. E o tara mare, de 40 de milioane de suflete, greu de crezut ca Europa o poate tine. O tara cu care Romania are cateva conflicte înghetate. De exemplu, drepturile romanilor din cele trei judete din sudul Basarabiei ori tinuturile din Bucovina.

Dacian Ciolos a anuntat ca UE va dubla cotele de import scutite de taxe vamale pe piata europeana pentru mere, prune si struguri de masa din Moldova.
Cand comisarul anunta aceasta, Copa-Cogeca, cea mai mare organizatie de agricultori si industria alimentara, avertiza ca piata europeana a fructelor deja traverseaza o "criza exceptionala, resimtita în toate statele membre producatoare".
Semn ca nici oamenii de afaceri europeni nu pun prea mult pret pe solidaritatea cu Ucraina.

Importurile de grau ucrainean vor reprezenta mai mult de 30% din totalul importurilor de grau ale UE pentru 2014-2015 (3 milioane de tone).
Potrivit prognozei pe termen scurt publicata de DG Agri la jumatatea lunii iulie, productia de grau în UE va fi de 138,6 mil. t, cu 1,5 mil. t mai mare fata de anul trecut.
Serviciul pentru supravegherea veterinara si fitosanitara (Rosselhoznadzor) din Rusia a anuntat ca aduna probe în cazul tuturor importurilor din UE.
"Daca baza de date va fi mare si nu vom primi raspunsuri clare din partea partenerilor din UE, importul tuturor produselor vegetale din UE ar putea fi interzis", a declarat directorul Rosselhoznadzor.
Or, Rusia nu are foarte multa grija pentru aprovizionarea locuitorilor sa. Acestia s-au învatat de multe cincinale sa rabde, daca în magazine nu exista marfa.
Dar cum vor suporta pierderile fermierii europeni? Vor cere, bineînteles compansatii în bani. De la un buget al PAC tot mai greu de împartit sa ajunga la tot mai multi agricultori din Est.

Arin DORNEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.