Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Targul de berbeci de la Miercurea-Ciuc

Pe 26 iulie, a avut loc la Miercurea-Ciuc primul targ de berbeci. Evenimentul a fost organizat de cativa crescatori din judetul Harghita, cu sprijinul senatorului Tánczos Barna. Au venit peste o suta de crescatori din toata Transilvania. Unii chiar au cumparat berbeci de prasila.

Printre invitatii de marca au fost secretarul de stat Nagy Peter Tamas si Mia Toma, director de resort în Ministerul Agriculturii. Sponsorul evenimentului a fost Kurkó Árpád, proprietarul fabricii Perla Harghitei de la Sancraieni care a cumparat 160 de oi si le creste la Corbu, satul în care s-a nascut.
Oierul Marton Zoltan a fost principalul protagonist al acestui eveniment. "Noi vrem sa vindem miei mai multi de Pasti. De aceea, trebuie sa aducem berbecii la monta mai devreme. In zona nu exista o expozitie ori targ, unde crescatorii sa poata vinde ori cumpara animalele de reproductie. Au venit crescatori din toata Transilvania. Daca domnul Andresoi creste oi în 9 judete, atunci putem vorbi de toata Transilvania. Composesoratele din Ciucul de Sus au adus berbeci din rasa Tigaie-cu-Cap-Rosu, spune oierul Marton de la Danesti.

Berbeci din rasa Bucalaie

Dumitru Andresoi din judetul Hunedoara este cel mai vestit oier din Romania. A adus 150 de berbeci la Miercurea-Ciuc ca sa-i vanda. E recunoscut pentru frumusetea berbecilor lui. "Imi place sa cresc oi din rasa Bucalaie. Toti berbecii mei sunt frumosi, uite cum matura cu lana pe jos", spune Andresoi.
"Acum, nimeni nu mai vrea lana oilor noastre. Au disparut aproape toate filaturile de lana. Un berbec din rasa Bucalaie da în medie 6-7 kilograme de lana si poate ajunge la 10 kilograme. Un exemplar cantareste 80-120 de kilograme si se vinde cu 1.500-2.000 de lei. Eu vand lana cu 2,7 lei, un pret ridicol. Romanii poarta tot felul de sintetice", spune Dumitru Andresoi. (La acest targ, nu am vazut nicio flanea frumoasa de lana, cu motive traditionale, din lana natur, nevopsita, cum gaseai altadata. As fi vrut sa cumpar macar niste sosete de lana. Stimularea prelucrarii lanii se poate face printr-o lege adecvata, dar asta-i o alta poveste, cu parlamentari...)

Scade subventia si apare "sprijinul voluntar cuplat"

Mia Toma, directoare în cadrul MADR, le-a explicat crescatorilor cum scade treptat subventia pe cap de animal si ce masuri se întreprind.
"Romania si Bulgaria au ramas singurele tari care platesc subventii pe cap de animal. In 2013, am avut plafonul maxim de 78 de milioane de euro pentru oi si capre. Vom putea acorda în continuare subventia pe cap de animal, dar regresiv. Pana în 2020, cand ajunge la 50%. Banii vor veni din bugetul national. In 2014, plafonul va fi de 80% din 78 de milioane de euro, adica 62 de milioane de euro. In fiecare an, în Romania, numarul oilor a crescut cu aproximativ un milion. Noi ne-am gandit sa oferim sprijinul voluntar cuplat din fonduri europene, începand cu 2015. Nu vom mai mentine strict zona defavorizata. Vom stabili niste criterii care trebuie îndeplinite. Suma va fi mai mare. A fost 3,3 euro pe cap de oaie. Am discutat cu reprezentantii federatiilor pe tara si am stabilit un principiu care trebuie notificat la Bruxelles. Sprijinul voluntar cuplat nu va fi fix pe zona defavorizata. Limita de plata a sprijinului va fi între 150 si 1.000 de oi si/sau berbeci de reproductie. Deci, limita inferioara a crescut de la 50 de oi la 150. Cei care au sub 150 de oi nu mai primesc bani pentru zona defavorizata. Oile si berbecii trebuie sa fie cuprinsi în Registrul genealogic. Noi am cerut sa fie în controlul oficial al productiei. Va trebui sa faceti COP", le-a spus directoarea. Aici, oierii s-au cam foit pe scaune. "Eu nu-i pot forta pe proprietari sa faca controlul oficial al performantelor", a replicat Ballo Istvan, presedintele Asociatiei crescatorilor de oi din Harghita.
Sprijinul voluntar cuplat îi obliga pe crescatori sa nu abandoneze pasunile. In 2015, sprijinul cuplat va fi de 7 euro pe cap de oaie, la care se adauga alti 6 euro ANP. In total, 13 euro de oaie. Cine va creste oi de calitate va primi banii. Oierul trebuie sa fie o persoana fiscalizata, altfel nu mai putem avansa. Cei care au pana la 150 de oi vor lua acel ajutor national de tranzitie.

PNDR sustine ferma de familie

Senatorul Tánczos Barna s-a miscat dezinvolt printre oieri, fara sa dea impresia vreunui scop electoral. "Ideea targului vine din nevoia de a crea o ocazie pentru schimbul de genetica. Crescatorii de-aici cumpara berbecii si îi introduc în turme de la 1 august. Inainte, faceau sute de kilometri pana la Sibiu, la Cluj, pentru împrospatarea geneticii. Au venit fermieri din 6 judete. Harghita este singurul judet din tara, unde efectivele de animale au crescut datorita asociatiilor si subventiilor pentru zona de munte. Forta de munca pentru cresterea oilor este cea mai mare problema. Pe termen lung, fermele mari ar trebui sa investeasca mai mult în cresterea intensiva a oilor. Tot mai multi nu mai mulg. Branza de oaie ar putea fi vanduta foarte bine la export," spune senatorul UDMR.
El sustine ca legislatia este completa acum. "Avem si legea zilierilor. Noul PNDR este o solutie ideala pentru sustinerea fermei de familie. Fermierii din Ungaria le-au reprosat politicienilor de la Budapesta ca nu au facut un PNDR pentru 2014-2020, cum a procedat Romania. Adica sa stimuleze ferma de familie, nu marile exploatatii. Formele de sprijin pentru tinerii fermieri, masurile ce vor veni vor contribui la dezvoltarea fermei de familie. In Ungaria, media suprafetei pe ferma este dubla sau tripla, comparativ cu Romania. In zonele de munte si de deal din Romania, exploatatiile uriase nu vor avea sanse. Nimeni nu va investi pentru pasunile montane, cu productie mica", este de parere senatorul.
Au fost prezentati si vreo 50 de berbeci din rasa Suffolk, dar nu au avut cautare. Harghita se confrunta frecvent cu geruri mari si chiar cu secete, ca în 2012, iar oile exotice nu rezista la asemenea conditii. Berbecii care se folosesc însa pentru obtinerea unor metisi sunt foarte frumosi.

Viorel PATRICHI


Citeste si: