Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
A aparut HortiMagazin nr 8

Depozite romanesti si fructe moldovenesti ?

Zeci de mii tone de fructe din Republica Moldova, care nu mai pot fi exportate pe piata Federatiei Ruse, vor trebui sa-si gaseasca loc īn depozitele sau pe piata UE. Aceasta este discutia care se poarta zilele acestea la Bruxelles si binenteles la... Bucuresti. Ministrul Agriculturii are īn gand depozitele din "zona privata" sau ale statiunilor C-D.
Producatorii romani nu au ramas pasivi la zvonul ca o parte din productia moldovenilor ar putea fi adusa īn depozitele lor. Si patronatul conservelor, prin vocea presedintelui Aurel Tanase, si-a aratat īngrijorarea ca "producatorii autohtoni vor fi grav afectati de decizia Guvernului de a cauta solutii pentru depozitarea fructelor".
Dar, mare parte din comertul cu aceste produse se face prin supermarketuri, companii care au propria politica de achizitii si vanzare. "In Romania, piata nu este dominata de legume si fructe romanesti, ci de produse din UE. Moldovenii nu trebuie sa se bata cu productia locala, ci cu cea din UE. Comertul este cel care decide cantitatile care se vand", puncteaza Adrian Radulescu, fost secretar de stat.

Pe de alta parte, aceste discutii readuc "pe tapet" problema propriilor noastre spatii de depozitare... pentru ca "noi suntem atat de saraci īn ceea ce īnseamna depozitele de legume si fructe, īncat nu suntem īn stare sa construim nici pentru ceea ce producem noi", mai spune Radulescu.

Roxana BALAN


Īn HortiMagazin nr 8 - august mai puteti citi: Cornel Stroescu a cerut sprijinit de la MADR ; 270.000 ha protejate de sistemul antigrindina ; Pregatirea patului germinativ la ceapa de toamna ; Usturoiul de Falcoiu se mai cultiva doar pe 20 ha din 300 ; Cultivatorii ar putea primi un sprijin pentru cartoful de samanta ; Scorusul negru - arbust fructifer si ornamental ; Fertilizarea foliara cu calciu ; Doua noi īngrasaminte cu eliberare controlata, din gama NGOOO ; Īmpotriva patarii rosii la samburoase tratamentele se īncep īnainte de desfrunzire ; Propunerile pentru sectorul pomicol, pe ultima suta de metri ; Investitii īn vii si crame romanesti ; Claas Elios 200, un tractor care īncape si īntr-un solar ; Se schimba modul de acordare a certificatului de producator ; Nordul Greciei produce 35% din produsul intern agricol ; Agricultura urbana, īn expansiune.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.