Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Se contureaza viitoarea conducere a UE

Prim-ministrul polonez Donald Tusk si ministrul de externe italian Federica Mogherini vor prelua presedintia Consiliului European si sefia diplomatiei UE, în decembrie. Lista celorlalti membri ai Comisiei Europene urmeaza sa fie definitivata de Jean Claude Juncker.

Liderii UE, reuniti sambata trecuta la Bruxelles, i-au numit pe cei doi "supra-comisari".

Un semnal pentru Rusia
In varsta de 57 de ani, Tusk este membru al Partidului Popular European. El va prelua mandatul de presedinte al Consiliului European de la Herman Van Rompuy. Liderii UE sustin ca alegerea unui presedinte polonez în fruntea Consiliului este menita sa dea un semnal reconfortant statelor din estul Europei si sa transmita un mesaj de fermitate autoritatilor de la Moscova.
Ministrul de externe Federica Mogherini, 41 de ani, îi va succeda lui Catherine Ashton în functia de înalt reprezentat pentru politica externa a UE. Mogherini este membra a Partidului Democrat italian. In ultimele luni, tanara sefa a diplomatiei italiene si-a intensificat calatoriile în strainatate, mai ales în Ucraina si Rusia. Intalnirea ei cu Vladimir Putin i-a atras critici din partea unor tari din Europa de Est, care au acuzat-o ca ar fi prorusa. "Noi încercam sa facilitam o forma de dialog. (...) Este nevoie sa pastram canalele diplomatice deschise", a spus Mogherini dupa numirea sa. Multi dintre liderii Europei raman totusi cu nemultumirea ca italianca nu are suficienta experienta în relatiile internationale, într-o perioada mai complicata decat în cei cinci ani anteriori.

Noile sanctiuni, amanate
Liderii europeni au amanat impunerea de noi sanctiuni Rusiei, desi acestea fusesera anuntate înainte de summit. Cancelarul german Angela Merkel a precizat ca aceste noi sanctiuni vor afecta sectoarele energiei si financiar. Ea a declarat ca UE va impune noile sanctiuni daca nu va exista nicio schimbare în situatia din Ucraina sau daca aceasta se va înrautati.
La summit-ul UE a participat si presedintele Ucrainei, Petro Porosenko.

Rodica PRICOP


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."