Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Se contureaza viitoarea conducere a UE

Prim-ministrul polonez Donald Tusk si ministrul de externe italian Federica Mogherini vor prelua presedintia Consiliului European si sefia diplomatiei UE, în decembrie. Lista celorlalti membri ai Comisiei Europene urmeaza sa fie definitivata de Jean Claude Juncker.

Liderii UE, reuniti sambata trecuta la Bruxelles, i-au numit pe cei doi "supra-comisari".

Un semnal pentru Rusia
In varsta de 57 de ani, Tusk este membru al Partidului Popular European. El va prelua mandatul de presedinte al Consiliului European de la Herman Van Rompuy. Liderii UE sustin ca alegerea unui presedinte polonez în fruntea Consiliului este menita sa dea un semnal reconfortant statelor din estul Europei si sa transmita un mesaj de fermitate autoritatilor de la Moscova.
Ministrul de externe Federica Mogherini, 41 de ani, îi va succeda lui Catherine Ashton în functia de înalt reprezentat pentru politica externa a UE. Mogherini este membra a Partidului Democrat italian. In ultimele luni, tanara sefa a diplomatiei italiene si-a intensificat calatoriile în strainatate, mai ales în Ucraina si Rusia. Intalnirea ei cu Vladimir Putin i-a atras critici din partea unor tari din Europa de Est, care au acuzat-o ca ar fi prorusa. "Noi încercam sa facilitam o forma de dialog. (...) Este nevoie sa pastram canalele diplomatice deschise", a spus Mogherini dupa numirea sa. Multi dintre liderii Europei raman totusi cu nemultumirea ca italianca nu are suficienta experienta în relatiile internationale, într-o perioada mai complicata decat în cei cinci ani anteriori.

Noile sanctiuni, amanate
Liderii europeni au amanat impunerea de noi sanctiuni Rusiei, desi acestea fusesera anuntate înainte de summit. Cancelarul german Angela Merkel a precizat ca aceste noi sanctiuni vor afecta sectoarele energiei si financiar. Ea a declarat ca UE va impune noile sanctiuni daca nu va exista nicio schimbare în situatia din Ucraina sau daca aceasta se va înrautati.
La summit-ul UE a participat si presedintele Ucrainei, Petro Porosenko.

Rodica PRICOP


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.