Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Bruxellesul constata ca embargoul Rusiei costa!

Uniunea Europeana mai are la dispozitie pentru anul viitor numai 88 milioane de euro care pot fi alocati sprijinirii agricultorilor afectati de embargoul instituit de Rusia ca represalii la sanctiunile europene.
Executivul comunitar a anuntat deja ca va oferi producatorilor de legume si de lactate, ce înregistreaza pierderi în urma embargoului, compensatii în valoare de 344 de milioane de euro. Aceasta suma provine din "rezerva de criza specifica", prevazuta în cadrul PAC. Valoarea totala a acestei rezerve în bugetul pe anul 2015 este de 432 de milioane de euro.

Drept urmare, daca rezerva nu va fi suplimentata si bugetul va fi definitivat în forma proiectului actual, Comisiei Europene îi vor mai ramane pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi masuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice alta situatie de criza ce ar putea sa apara.

Ca posibile solutii, Dacian Ciolos, comisarul pentru agricultura, sprijinit în demersul sau mai ales de comisarii francez, Michel Barnier, si de finlandezul Jyrki Katainen, are în vedere folosirea "veniturilor aditionale" de circa 450 de milioane de euro disponibile pentru finantarea PAC. Dar Comisia a transmis un comunicat în care precizeaza ca, în final, a decis sa foloseasca aceste venituri pentru a acoperi nevoile cele mai urgente din alte domenii, astfel încat sa poata achita platile restante.

Responsabilii europeni din sectorul agriculturii considera însa ca nu este normal ca pretul embargoului sa fie platit de agricultori.
Pe de alta parte, ministrii europeni ai agriculturii nu au exclus posibilitatea de a se lua masuri compensatorii dedicate în special producatorilor de lactate din Finlanda si statele baltice, sever afectati de embargoul rusesc. Comisia a început sa lucreze la astfel de masuri, dar problema principala ramane în continuare de unde va lua banii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.