Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Bruxellesul constata ca embargoul Rusiei costa!

Uniunea Europeana mai are la dispozitie pentru anul viitor numai 88 milioane de euro care pot fi alocati sprijinirii agricultorilor afectati de embargoul instituit de Rusia ca represalii la sanctiunile europene.
Executivul comunitar a anuntat deja ca va oferi producatorilor de legume si de lactate, ce înregistreaza pierderi în urma embargoului, compensatii în valoare de 344 de milioane de euro. Aceasta suma provine din "rezerva de criza specifica", prevazuta în cadrul PAC. Valoarea totala a acestei rezerve în bugetul pe anul 2015 este de 432 de milioane de euro.

Drept urmare, daca rezerva nu va fi suplimentata si bugetul va fi definitivat în forma proiectului actual, Comisiei Europene îi vor mai ramane pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi masuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice alta situatie de criza ce ar putea sa apara.

Ca posibile solutii, Dacian Ciolos, comisarul pentru agricultura, sprijinit în demersul sau mai ales de comisarii francez, Michel Barnier, si de finlandezul Jyrki Katainen, are în vedere folosirea "veniturilor aditionale" de circa 450 de milioane de euro disponibile pentru finantarea PAC. Dar Comisia a transmis un comunicat în care precizeaza ca, în final, a decis sa foloseasca aceste venituri pentru a acoperi nevoile cele mai urgente din alte domenii, astfel încat sa poata achita platile restante.

Responsabilii europeni din sectorul agriculturii considera însa ca nu este normal ca pretul embargoului sa fie platit de agricultori.
Pe de alta parte, ministrii europeni ai agriculturii nu au exclus posibilitatea de a se lua masuri compensatorii dedicate în special producatorilor de lactate din Finlanda si statele baltice, sever afectati de embargoul rusesc. Comisia a început sa lucreze la astfel de masuri, dar problema principala ramane în continuare de unde va lua banii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."