Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Daca nu vaccinam animalele, va fi dezastru

Au fost, sunt si vor mai fi multe discutii despre boala limbii albastre - Bluetongue. In ultima vreme au aparut, īn revistele destinate fermierilor si īn alte publicatii, mai multe opinii care ma uimesc: se zice ca fermierii din Romania nu sunt de acord cu vaccinarea īmpotriva bolii limbii albastre.


Printre cei care vorbesc īn numele fermierilor sunt si domni presedinti de organizatii: ProAgro, FCBR etc. Fara niciun fel de argumente tehnice, fara exemple clare despre fermierii care si-au exprimat dorinta sa nu vaccineze.
Voi prezenta īn continuare istoria eradicarii bolii limbii albastre īn Germania. Am ales prezentarea acestei situatii deoarece reprezentantii parati ai fermierilor au venit cu argumentul ca, īn Germania, nu se vaccineaza rumegatoarele.
Nu, nu se mai vaccineaza decat la cerere, dupa ce doi ani la rand s-a vaccinat īn masa, peste 80% din efectivul de rumegatoare, pe banii statului german. Prezentam mai jos rezumatul unui studiu realizat de Hans-Joachim Baetza, de la Ministerul Alimentatiei, Agriculturii si Protectiei Consumatorului din Germania, din care rezulta cum s-au facut tratamentele īn aceasta tara.

Eradicarea bolii limbii albastre īn Germania prin vaccinare
Boala limbii albastre a aparut pentru prima data īn Germania īn august 2006, aproape simultan cu izbucnirea din Belgia si Olanda. Teste mai extinse au aratat ca serotipul a fost cel de tip 8. Din cauza vantului ce sufla dinspre vest, boala s-a extins rapid catre est, astfel ca, īn 2008, regiuni extinse din Germania au fost afectate.
"Metodele traditionale" de control al bolilor nu au fost de prea mult ajutor īn stoparea transmiterii bolii. Viteza de raspandire a putut fi īncetinita doar prin restrictii de mobilitate, dar nu a influentat-o īn mod decisiv. Vaccinuri autorizate nu erau (īnca) disponibile.

Costel CARAS, fermier

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 46 din 3 decembrie 2014


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.