Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
A aparut HortiMagazin nr 11

Cooperativa, cea mai mare provocare

Prin noul PNDR se doreste stimularea asocierii producatorilor, sub orice forma (grupuri, cooperative etc). Se vorbeste mult despre faptul ca, daca agricultorii s-ar uni si ar procesa/valorifica împreuna productia, ar fi mai avantajos pentru ei.

Cazurile care sustin aceasta teorie însa, sunt prea putine, comparativ cu esecurile unor astfel de încercari. Si nu teama de asociere, de a lucra împreuna (de cuvantul cooperativa) cred ca este adevarata piedica, ci faptul ca statul da mai mult "cu biciul, decat cu zaharelul". Dezavantajele (fiscale) pentru afacere atarna mai mult decat avantajele.

Le spunem în continuare povesti frumoase, fara a le explica în mod clar ce ar putea castiga, daca producatorii ar opta pentru vanzarea prin cooperative, dar si ce raspunderi trebuie sa-si asume.

De ce s-ar grabi agricultorii (care acum sunt obligati sa aiba certificat si carnet... si trebuie sa platesca impozit) sa mai formeze si cooperative?
Multi se afla acum într-o situatie "calduta". Ce interes ar avea sa iasa din aceasta zona de confort cu care s-au obisnuit, pentru a se expune unor eventuale controale financiare? Ce facilitati fiscale ofera statul celor care îndraznesc sa mai faca un pas?

O reducere de impozit, de TVA, sau altele i-ar ajuta poate, sa vanda, prin cooperativa, la un pret competitiv. Pentru ca intrarea într-un astfel de sistem îi obliga la investitii, la seriozitate, la respectarea unor reguli, la constanta pe termen lung privind cantitatea si calitatea produselor etc.

Sa formezi o cooperativa, nu este greu, ci sa-i creezi conditiile sa se dezvolte si sa reziste pe piata este adevarata provocare.

Roxana BALAN


A aparut HortiMagazin nr 11. DIN SUMAR: Interzicerea sau restrictionarea OMG; Bugetul MADR pentru 2015, aproape finalizat; Nu este cazul sa fie revizuit PNDR 2014-2020; Statiunea Pomicola Dolj în prag de faliment; Legume la un click distanta; Intre agricultura clasica si cea de înalta precizie; Mazarea, o cultura timpurie rentabila; Planificarea producerii rasadurilor; Esalonarea productiei de ceapa verde; Cartofii mov, o afacere de nisa; "Dor de gust" îi vrea alaturi si pe producatorii de cartofi; Patru soiuri noi de gladiole de la USAMV Cluj; Fertilizarea de iarna a speciilor decorative prin flori; Relatia dintre elementele minerale; TopPhos Un nou tip de fosfat lansat de TimacAgro; Fertilizanti starter, pentru aplicare pe seminte sau rasaduri; Prunele uscate traditie si afacere; BASF a lansat doua fungicide: Forum Gold si Bellis; Dronele ar putea proteja plantatiile de raspandirea bolilor; Norme pentru productia vegetala ecologica; AFIR va rezilia contractele pentru proiectele fara sanse de finalizare; Sprijin financiar exceptional acordat producatorilor de legume-fructe; O noua varietate de varza de Bruxelles.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."