Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ferma cu 110 capre e profitabila la francezi

Beatrice si Bruno Basset conduc o ferma cu 60 de vaci Limousine si 110 capre din rasa Alpina Franceza. Caprele le tin într-o cladire înalta de caramida, veche de o suta de ani, din satul Les Chantois. Sunt fermieri multumiti, nu se plang. E drept ca lor nu le cere nimeni faianta în sala de muls.

Am avut ocazia sa le vizitez ferma de familie, tipic frantuzeasca, în timpul expozitiei Sommet de l?Elevage. Drumul pana la ei trece printr-o padure de fagi batrani, prin luminisurile careia vezi case putine, la fel de vechi ca a lor.
Bruno Basset mi-a povestit ca a ajuns fermier dupa ce, timp de sase ani, a lucrat în exploatatie ca angajat. Proprietarul fermei a murit, iar el a preluat-o, în chirie. Daca înainte se cresteau aici 60 de vite de carne Limousine si Charolaise, el a adaugat o noua dimensiune. A cumparat si o turma de capre, ca sa aiba încasari zilnice, dupa ce a observat ca procesatorii francezi cauta laptele de capra. Acum mulge 110 capre si creste 60 de vaci Limousine. Cele 85 de hectare pe care le lucreaza sunt în arenda iar cladirile sunt închiriate.

Raigrasul - cel mai bun fan
Terenul e argilos, doar un sfert se poate cultiva cu porumb, grau, orz. Dar se descurca si asa. Pe 6 hectare produce raigras, o buruiana bienala pe care o considera excelenta pentru furaj. Produce cam 80 t/ha de masa verde sau 15-20 t de fan si are o valoare nutritiva ridicata. "Este cel mai bun fan pentru animalele mele", spune Bruno. Raigrasul îi amelioreaza si pamanturile nisipoase: el lasa în sol 6-10 tone de radacini pe hectar, adica echivalentul a 20-25 de tone de gunoi de grajd.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 48 din 17 decembrie 2014


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.