Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ferma cu 110 capre e profitabila la francezi

Beatrice si Bruno Basset conduc o ferma cu 60 de vaci Limousine si 110 capre din rasa Alpina Franceza. Caprele le tin într-o cladire înalta de caramida, veche de o suta de ani, din satul Les Chantois. Sunt fermieri multumiti, nu se plang. E drept ca lor nu le cere nimeni faianta în sala de muls.

Am avut ocazia sa le vizitez ferma de familie, tipic frantuzeasca, în timpul expozitiei Sommet de l?Elevage. Drumul pana la ei trece printr-o padure de fagi batrani, prin luminisurile careia vezi case putine, la fel de vechi ca a lor.
Bruno Basset mi-a povestit ca a ajuns fermier dupa ce, timp de sase ani, a lucrat în exploatatie ca angajat. Proprietarul fermei a murit, iar el a preluat-o, în chirie. Daca înainte se cresteau aici 60 de vite de carne Limousine si Charolaise, el a adaugat o noua dimensiune. A cumparat si o turma de capre, ca sa aiba încasari zilnice, dupa ce a observat ca procesatorii francezi cauta laptele de capra. Acum mulge 110 capre si creste 60 de vaci Limousine. Cele 85 de hectare pe care le lucreaza sunt în arenda iar cladirile sunt închiriate.

Raigrasul - cel mai bun fan
Terenul e argilos, doar un sfert se poate cultiva cu porumb, grau, orz. Dar se descurca si asa. Pe 6 hectare produce raigras, o buruiana bienala pe care o considera excelenta pentru furaj. Produce cam 80 t/ha de masa verde sau 15-20 t de fan si are o valoare nutritiva ridicata. "Este cel mai bun fan pentru animalele mele", spune Bruno. Raigrasul îi amelioreaza si pamanturile nisipoase: el lasa în sol 6-10 tone de radacini pe hectar, adica echivalentul a 20-25 de tone de gunoi de grajd.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 48 din 17 decembrie 2014


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."