Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Piata laptelui, între optimism si disperare

ROMANIA: Principiul "poluatorul plateste", aplicat la lapte
Secretarul de stat Daniel Botanoiu ar dori ca Romania sa propuna la Bruxelles o solutie de tip "poluatorul plateste". Propunerea urma sa fie analizata într-un grup de lucru la Ministerul Agriculturii, împreuna cu Bulgaria.
"Daca o companie a perturbat piata, adica daca a intrat cu o cantitate mare de lapte care a dus la scaderea drastica a achizitiilor de pe piata locala sau la o scadere sensibila a preturilor, ea trebuie sa plateasca acea diferenta între costul de productie si pretul pietei. Este o propunere pe care o aducem si vrem sa vedem daca o accepta si partea bulgara. Sunt si alte masuri, însa noi nu avem capacitatile de depozitare sau de procesare pentru unt, lapte praf sau cascaval, cum au alte state unde exista cooperative si infrastructura de 60 de ani", a explicat Botanoiu.
El a mai spus ca promovarea produselor lactate autohtone, depozitarea si acoperirea pierderilor de venit sunt principalele masuri pe care Romania si Bulgaria le vor sustine la nivel european, inclusiv în Consiliul de Ministri ai Agriculturii.

FRANTA: 550 de fermieri au dat în judecata compania Lactalis
O organizatie de 550 de fermieri francezi au dat în judecata compania Lactalis. Ei au calculat si au ajuns la concluzia ca au pierdut între 6 si 20 de euro/1.000 de litri de lapte, în ultimii doi ani, din cauza ca procesatorul Lactalis ar fi stabilit incorect pretul.
Actiunea lor colectiva este posibila datorita unei recente modificari din legislatia franceza. Crescatorii au voie sa se uneasca pentru a da în judecata o companie.
"Aducerea în justitie a relatiilor cu organizatiile de producatori nu este o solutie pentru jocurile pietei", explica procesatorul.
Chiar si ministrul Agriculturii, Stephane Le Foll, si-a spus parerea pe acest subiect fierbinte în presa franceza. El considera ca este necesara "medierea" în diferendul dintre Lactalis si fermieri.

MAREA BRITANIE: Un supermarket propune un nou tip de contract
Reprezentantii lantului de supermarketuri Morrisons, cei care cumpara lapte de la procesatorii Arla si Dairy Crest, s-au gandit sa ofere un nou tip de contract fermierilor. Morrisons le va propune un pret flexibil pentru lapte, care sa se modifice la trei luni, în functie de evolutia pietei.
Avantajul fermierilor ar fi ca se pot asigura împotriva volatilitatii pretului prin diverse instrumente. Acest tip de contract ar putea fi folosit doar de fermierii care vand laptele procesatorului Dairy Crest. Asta deoarece cooperativa Arla are o politica care prevede ca toti fermierii membri primesc acelasi pret.
Alte doua lanturi de supermarketuri, Tesco si Sainsbury?s, au si ele programe speciale pentru fermierii care vand lapte în magazinele lor. Le platesc un pret care sa le acopere costurile de productie si o mica marja pentru investitii.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."