Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Farm Bill-ul american, un fel de PAC mai flexibil...

Acum un an, în interiorul Universitatii Michigan, înconjurat de utilaje John Deere, presedintele Obama semna documentul Farm Bill, echivalentul american al Politicii Agricole Comune europene. Politica pentru fermele americane, gandita pentru cinci ani, fusese aprobata în prealabil de Congres.


Acum, la un an distanta, americanii fac bilanturi. Vor sa vada daca noua politica pentru agricultura îi costa pe contribuabili mai mult sau mai putin decat în trecut.
Conform cifrelor Departamentului de Stat pentru Agricultura din SUA (USDA), într-un an s-a dat startul la 115 programe care se deruleaza în 50 de state, în valoare de 800 de milioane de dolari.

Si biroul responsabil cu evaluarea cheltuielilor federale din Congres (CBO) a dat publicitatii niste cifre. Iar conform acestora, sumele alocate prin Farm Bill ar putea fi mai mari decat cele previzionate.
Mai exact, în exercitiul fiscal 2015-2019, cheltuielile pentru sustinerea agriculturii ar putea ajunge la 15 miliarde de dolari pe an, mai mari cu 1,7 miliarde de dolari decat cele estimate initial (12% în plus).

Pe ce se cheltuie acesti bani? Cu 8,4 miliarde, fermierii americani îsi fac asigurari pentru productie si pentru cifra de afaceri.

Alte cheltuieli pentru sustinerea agriculturii ajung la suma de 6,6 miliarde. Majoritatea acestor bani merg catre ajutoare directe pentru producatorii de cultura mare. In acest Farm Bill, subventiile sunt cuplate la pretul pietei. Si doar pentru aceste subventii sumele vor ajunge la 5,8 miliarde de dolari pe an, desi fusesera estimate la 3,8 miliarde.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 7 din 18 februarie 2015


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.