Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Mircea Ciurea vrea sa testeze taurasii din Transilvania

Concurenta mare pe piata ameliorarii raselor de vaci, de cand statul roman sustine generos cheltuielile pentru controlul oficial al performantelor. Mai nou, Mircea Ciurea, fostul presedinte al Federatiei Crescatorilor de Bovine, vrea sa testeze taurasi de prasila de la fermele īnscrise īn Cooperativa Somes-Aries, dar si din alte judete.

Mircea Ciurea a īnregistrat Cooperativa Somes-Aries la ANARZ pentru realizarea controlului oficial al performantelor. Asociatia s-a extins si cuprinde acum peste 10.000 de vaci introduse īn COP.

Am scris altadata despre hibele controlului oficial al performantelor pe bani multi de la stat si de la fermieri. Vom reveni cu alt prilej. Dar trebuie remarcat ca Mircea Ciurea intentioneaza sa faca pasul urmator, decisiv si normal pentru o asociatie profesionala: testarea taurasilor, adica exact ce nu reuseste sau nu vrea nimeni sa faca la noi.
"Nu vrem sa ne limitam doar la controlul oficial. Am īnceput deja sa desemnam vacile candidate la titlul de mama de taur. Eu am acreditat la ANARZ Cooperativa Somes-Aries pentru control. Avem peste 10.000 de vaci īn controlul oficial al performantelor. Majoritatea animalelor aflate īn control vin din afara cooperativei. Din Mures, din Salaj, Timis, Satu-Mare, dar si de la asociatia din Cluj", spune fermierul din Gherla.

Testarea clasica
Pentru acreditare, specialistul trebuie sa aiba vechime īn domeniul ameliorarii. Iar Mircea Ciurea are aceasta calificare recunoscuta īn regiunea lui.
"In ce priveste Cartea de rasa, noi colaboram cu Asociatia Baltata Romaneasca de la Brasov sau cu Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania. Pentru Baltata, trimitem datele la Brasov, iar pentru Holstein - la AGCTR", explica Mircea Ciurea.
A vizitat o ferma de testare a taurasilor din Austria. Acolo se concentrau toti taurasii de la vacile mame de taur, proveniti din īmperecheri nominalizate. Adunau 50-100 de taurasi, din care alegeau pentru reproductie maxim 10%. Foloseau testarea clasica. Testarea genomica este sustinuta de testarea clasica īn toate statele occidentale.
Procedura este complicata si necesita date de origine din ferme pentru minim trei generatii īn urma. "Mai īntai, nominalizam vacile mame de taur. Le īmperechem cu tati de taur. Vacile au fost deja bonitate cu cei de la Asociatia Baltata din Brasov. Eu am mutat vacile Holstein de la Holstein Ro la AGCTR, care are un program compatibil cu cei de la Baltata Romaneasca. Pe cand eram presedintele FCBR, am vrut ca Federatia sa detina Cartea de rasa", aminteste fermierul.

Crescatorii trebuie sa aiba un cuvant de spus īn organizarea Asociatiei de la Brasov
Chiar daca lucreaza cu partenerii de la Asociatia Baltata Romaneasca din Brasov, Mircea Ciurea crede ca trebuie pusa ordine si acolo: "Ar trebui facuta o adunare generala. Noi, crescatorii, trebuie sa avem un cuvant de spus īn organizarea Cartii de rasa pentru ca nu este a lui Zoltan Haller sau a lui Raul Bularca, ci a fermierilor. Cei de la Brasov s-au implicat doar tehnic īn Cartea de rasa, sa-si īncaseze banii de la crescatori pentru Cartea de rasa. Si atat. Nu s-au ocupat si de problemele fermierilor, de reprezentarea lor la īntalnirile de la Ministerul Agriculturii. Din punct de vedere tehnic, nu are nimeni ce sa le reproseze. Eu chiar am o colaborare foarte buna cu ei."
Mircea Ciurea spera ca peste un an, cand se vor obtine primii taurasi din mame de taur, sa īnceapa testarea clasica. Numai ca toate aceste operatiuni trebuie sa se faca prin intermediul unui semtest. In toate tarile normale, semtesturile apartin asociatiilor de crescatori, cooperativelor de producatori. La noi nu exista asa ceva.


Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 7 din 18 februarie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.