Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Asociatia Holstein Ro trece la testarea genomica a vitelelor

Fermierii din Asociatia Holstein Ro nu mai par atrasi de proiectul testarii taurasilor de prasila. Mult mai profitabila ar fi testarea genomica a vitelelor, spune directorul executiv Ionut Lupu (foto). El a lansat proiectul de cooperare cu ANAFI, asociatia crescatorilor de vaci Holstein din Italia. Prin testarea genomica, fermierii vor putea sa-si multiplice mai rapid cele mai performante animale. Holstein Ro detine 300 de vaci candidate la titlul de mama de tauri. Proiectul va trebui aprobat de Adunarea generala a membrilor, īn martie.

"Problema, īn Europa, nu este sa obtii taurasi. Este important ca familia taurasului respectiv sa probeze ca da nastere la animale care sa aiba 2.500 index pedigree. In acel moment, trebuie sa ai spatiu pentru cazarea taurasului, un semtest sa recolteze materialul seminal.

Pentru fermieri, este mult mai important sa devina producatori de embrioni decat producatori de taurasi. Este mult mai important pentru tine sa stii ca, din ferma ta, se pot obtine animale cu index genomic foarte ridicat. Deocamdata, putem convinge maxim 4 fermieri sa faca acest lucru. Embrionii vor fi folositi īn primul rand īn propriile ferme, dar pentru export trebuie sa ai o echipa atestata la nivel european", sustine Ionut Lupu.
Avantajul testarii genomice este ca poti evalua zestrea genetica a vitelei īn primele 6 luni de la fatare. Prin metoda conventionala, fermierul trebuie sa astepte trei lactatii, sa efectueze controlul oficial al performantelor si abia peste 5 ani va putea confirma calitatile vacii: el afla astfel doar 40% din bagajul genetic al animalului. Asta presupune timp si costuri suplimentare. Un test genomic īn primele 6 luni costa 49 de euro.
"Prin testare genomica, se poate realiza tocmai aceasta crestere a valorii la aproximativ 70% din bagajul de informatii genetice īn numai cateva saptamani de la fatare pentru a selecta un animal," spune directorul executiv.

Schimbarea programului de ameliorare
Prin urmare, crescatorul va sti daca vitica lui, de numai 6 luni, are un potential genetic superior sau nu, doar prin analiza genomica. Astfel, la 13-15 luni, cand face īnsamantarea artificiala, el are certitudinea din start daca ea va fi o mama de taur sau nu. Exista si probabilitatea de 30% sa fie o eroare. Dar daca fermierul are īn ferma un pedigree cunoscut pe doua-trei generatii, deja stie ce va obtine.
"Asociatia va introduce numai vitele īn analiza genomica. Avem crotaliile gata personalizate cu Holstein Ro, īncepem prelevarea probelor biologice. Toate probele de ADN se trimit la Cremona, la laborator", spune Ionut Lupu.
Sigur, ar mai fi problema spinoasa a programului de ameliorare existent, la care directorul executiv este decis sa renunte. Aici apar alte neīntelegeri cu fermierii. "Programul nostru nu cuprinde elementele de baza ale unui program de ameliorare. Dl Corneliu Draganescu este un producator de soft, care a gestionat foarte profesionist acest lucru. Ramane īn continuare un specialist desavarsit, īnsa, īn acest moment, lucrurile s-au schimbat. Pentru ca un program de ameliorare īnglobeaza - si asta este mai mult problema asociatiei, decat a domnului Draganescu - īn primul rand informatii despre clasificare, bonitare, pe care noi am facut-o cu invitati din afara.
Problema noastra mare este cine face bonitarea. Florin Dumitru, care coordoneaza activitatea de control oficial, merge foarte mult prin ferme si va face si bonitarea. A īnceput sa se specializeze cu Corrado Zilotti, seful departamentului de bonitare de la ANAFI, urmeaza un program de formare. Florin Dumitru este inginer zootehnist. Va trebui sa mergem īmpreuna īn Italia, el sa dea o serie de teste si, ulterior, va primi atestat si din partea ANARZ.
Toate elementele de control oficial se cuprind īntr-o formula globala de calcul, care are ca finalitate un index. Aceste animale sunt ierarhizate dupa un index pedigree PFT, dupa sistemul de evaluare italian", explica directorul executiv.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 10 din 11 martie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.