Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Subventiile pentru pajisti ajung tot la cei fara animale

Dupa dezbateri lungi, legiuitorii ajunsesera la o întelegere cu fermierii: subventia pentru pasune sa mearga spre detinatorul de animale. Credeam ca s-a rezolvat în sfarsit o chestiune banala. S-au revoltat însa primarii care, ani la rand, au luat bani grei de pe aceste pajisti, desi nu au facut nimic pentru îmbunatatirea pasunilor si pentru stimularea cresterii animalelor. Intalnim frecvent 5-6 comune la rand unde nu mai exista animale, dar veneau subventiile pentru pasune. Asa ca Guvernul a modificat Ordonanta 3/201 privind platile directe. Si ne-am întors de unde am plecat.

Astfel, pot primi subventia pe pajiste si formele asociative de proprietate (asociatii, obsti de mosneni, de razesi, composesorate, cooperative, alte comunitati si forme asociative), chiar daca membrii lor nu au animale, cu conditia sa asigure cel putin un cosit pe an. Ministerul Agriculturii sustine ca, fara aceste modificari, ar fi ramas fara subventia pe suprafata aproximativ 260.000 de fermieri, care detin 1.350.000 de hectare de pasuni si fanete. Deci au niste parloage goale, nu cresc macar o oaie si pretind ca ar fi "fermieri", ca sa ia subventie pe pasune. MADR a introdus o minima cerinta: un cosit pe an, le dam banii si stimulam zootehnia!
Am discutat cu fermieri reprezentativi din toata tara, ca sa avem o imagine mai aproape de adevarul situatiei.




Dumitru Grigorean, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine pentru Carne:
Noi stim ca s-au facut modificari numai pentru fanete, unde trebuie valorificat fanul. La pasune, legislatia ar trebui sa ramana asa cum a fost. Noi speram sa nu se faca aceasta confuzie. Sigur, daca omul coseste si vinde fanul, trebuie sa depuna cerere de sprijin. Nu trebuie sa-i dezavantajam pe cei care au animale. In ultimii ani, banii au venit la cei care aveau pasune, dar nu cresteau animale. Au dat în folosinta pasunea celor care au animale, au primit si subventia, iar crescatorii cu ce raman? Oare de ce mai crestem vaci, daca se castiga asa de bine fara?

Dumitru Andresoi, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Oi Dacia-Hunedoara:
In spatele acestei situatii se afla interese obscure. E foarte grava situatia. Vom vedea ce efect va avea Ordonanta asupra oierilor.

Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania:
Am vazut Ordonanta. Nu e bine, dar am preferat raul mai mic. Daca nu se dadea aceasta Ordonanta, pierdeam banii pe 1.350.000 de hectare de pasune la nivel de tara. Sigur, noi am reusit sa convingem Ministerul sa puna totusi o conditie: cei care nu au animale pot primi subventie pe pasune numai cu conditia sa prezinte factura ca au vandut fanul cosit unui proprietar de animale. Mai precis, trebuie sa fie un efectiv corespunzator de animale. Nu poti sa dai fanul de pe 100 de hectare unui crescator cu o capra si nici sa dai foc pajistii si apoi sa iei subventie. O problema si mai grava o reprezinta banii pentru agromediu. Multi nu vor putea demonstra ca respecta acea fasie de 75 de centimetri de la marginea tarlalei si se vor trezi peste trei-patru ani ca trebuie sa dea banii înapoi, cu penalitati. Si atunci, am preferat sa renuntam la un an de subventii si pierdem un miliard de euro. Am mai pierdut doua miliarde în perioada anterioara, pana în anul 2013.

Ionica Nechifor, secretarul general al Asociatiei Romovis:
Presiunea politica si-a spus cuvantul din nou. Adica primarii si apropiatii lor. Dar, daca nu se vor justifica în mod corect sumele, va fi rau. Cred ca statul roman ar trebui sa demareze verificari daca fondurile au fost utilizate corect sau nu. Mai au la dispozitie cateva luni pentru a controla unele asociatii. Pana la urma, principalul vinovat este tot Ministerul Agriculturii, pentru ca promoveaza o astfel de politica. Pe oieri îi afecteaza aceasta Ordonanta. Banii nu ajung acolo unde trebuie. De 25 de ani, pasunile din Romania se degradeaza si bani s-au dat. Mai ales dupa 2007 trebuia sa se vada efectul fondurilor europene pe aceste pasuni. Daca se vor constata nereguli, banii vor trebui returnati la UE.

Mircea Ciurea, Cooperativa Somes-Aries, Cluj:
Totdeauna a primat interesul celor care nu au animale. S-au facut presiuni ca si asociatiile sa poata lua subventii pentru pasuni, numai daca sunt de acord toti crescatorii membri. Fermierul stie cel mai bine ce trebuie facut cu pasunea. Este o aberatie daca nu ajung banii unde trebuie. Sunt asociatii false ale primarilor si viceprimarilor. Acolo vor merge banii si efectivele de animale nu vor creste.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.