Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cererea de a cheltui fondurile vechiului PNDR si în 2016 a fost refuzata definitiv

Ministrii Agriculturii din tarile europene s-au întalnit la o noua runda de discutii la Luxemburg, pe 16 iunie. Din Romania au participat ministrul Daniel Constantin, secretarul de stat George Turtoi si reprezentantul la Bruxelles, Achim Irimescu. Principalul punct pe agenda a fost reforma legislatiei pentru agricultura organica. A fost refuzata cererea unor state de prelungire a termenului pentru cheltuirea fondurilor PNDR 2007-2013.

Dupa cum s-a discutat abia recent, în ultimele luni, Romania nu a accesat 1 miliard de euro din banii pentru dezvoltare rurala din vechiul PNDR, deoarece beneficiarii nu au avut bani pentru cofinantare. Se stie ca oficialii romani, alaturi de cei ai altor cateva state, au cerut comisarului Phil Hogan sa prelungeasca termenul de cheltuire a fondurilor cu sase luni, pana la jumatatea lui 2016. Desi semnalele de la Bruxelles aratau înca de acum doua saptamani ca cererea Romaniei, chiar sustinuta de alte 16 state, va fi refuzata, ai nostri au venit din nou cu propunerea.

Tot ce a aprobat Comisia a fost transferul între Axele vechiului PNDR a 5% din fonduri, în loc de 3% cat era prevazut. Romania ceruse sa se poata transfera 10%. Deci a fost o victorie pe jumatate, în acest caz. Totusi, nu ne ajuta prea mult. Acum putem transfera o mica parte din banii necheltuiti pentru proiectele de investitii în ferme si în procesare, la programul de infrastructura pentru mediul rural. Exista 6.000 de proiecte facute de primariile din tara pentru drumuri sau alte investitii care nu au avut fonduri, iar aici se pot cheltui mai usor banii deoarece finantarea nerambursabila e de 100%.
Avand în vedere ca termenul limita de cheltuire a fondurilor europene ramane decembrie 2015 si ca se pot transfera între axe doar 5%, nu vom reusi sa salvam mare lucru din cei 1 miliard necheltuiti.
"Daca se acorda prelungirea de termen de sase luni, am fi reusit sa cheltuim probabil 400 de milioane de euro. În aceste conditii, daca reusim sa cheltuim 10-15 milioane e mare lucru", puncteaza Achim Irimescu.

Veronica HUZA

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 25 din 24 iunie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."