Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cererea de a cheltui fondurile vechiului PNDR si īn 2016 a fost refuzata definitiv

Ministrii Agriculturii din tarile europene s-au īntalnit la o noua runda de discutii la Luxemburg, pe 16 iunie. Din Romania au participat ministrul Daniel Constantin, secretarul de stat George Turtoi si reprezentantul la Bruxelles, Achim Irimescu. Principalul punct pe agenda a fost reforma legislatiei pentru agricultura organica. A fost refuzata cererea unor state de prelungire a termenului pentru cheltuirea fondurilor PNDR 2007-2013.

Dupa cum s-a discutat abia recent, īn ultimele luni, Romania nu a accesat 1 miliard de euro din banii pentru dezvoltare rurala din vechiul PNDR, deoarece beneficiarii nu au avut bani pentru cofinantare. Se stie ca oficialii romani, alaturi de cei ai altor cateva state, au cerut comisarului Phil Hogan sa prelungeasca termenul de cheltuire a fondurilor cu sase luni, pana la jumatatea lui 2016. Desi semnalele de la Bruxelles aratau īnca de acum doua saptamani ca cererea Romaniei, chiar sustinuta de alte 16 state, va fi refuzata, ai nostri au venit din nou cu propunerea.

Tot ce a aprobat Comisia a fost transferul īntre Axele vechiului PNDR a 5% din fonduri, īn loc de 3% cat era prevazut. Romania ceruse sa se poata transfera 10%. Deci a fost o victorie pe jumatate, īn acest caz. Totusi, nu ne ajuta prea mult. Acum putem transfera o mica parte din banii necheltuiti pentru proiectele de investitii īn ferme si īn procesare, la programul de infrastructura pentru mediul rural. Exista 6.000 de proiecte facute de primariile din tara pentru drumuri sau alte investitii care nu au avut fonduri, iar aici se pot cheltui mai usor banii deoarece finantarea nerambursabila e de 100%.
Avand īn vedere ca termenul limita de cheltuire a fondurilor europene ramane decembrie 2015 si ca se pot transfera īntre axe doar 5%, nu vom reusi sa salvam mare lucru din cei 1 miliard necheltuiti.
"Daca se acorda prelungirea de termen de sase luni, am fi reusit sa cheltuim probabil 400 de milioane de euro. Īn aceste conditii, daca reusim sa cheltuim 10-15 milioane e mare lucru", puncteaza Achim Irimescu.

Veronica HUZA

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 25 din 24 iunie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.