Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ordinul 619/2015 tulbura apele din zootehnie

Ordinul 619/2015 a aprobat criteriile de eligibilitate, conditiile specifice si modul de implementare a schemelor de plati. Fermierilor li se cere si un aviz de la o asociatie profesionala. Oricare. Intr-o întalnire cu crescatorii, organizata pe 16 iunie la Balotesti, la Agentia Nationala pentru Zootehnie, a fost sesizata lipsa de logica a acestei obligatii.

Lelior Iacob, directorul Agentiei Nationale pentru Zootehnie, recunoaste ca logica acestei adeverinte este ciudata. "Am discutat problemele referitoare la eliberarea adeverintelor pentru fermierii care au depus cereri unice de plata. Cand fermierul merge la APIA si depune cererea unica de plata, acolo i se cere sa fie înscris în Registrul exploatatiilor, unde apare ca este proprietarul unor animale. Poate cineva sa spuna ca nu e crescator? Daca o asociatie este abilitata sa elibereze adeverinte de crescator pentru toata lumea, nu numai pentru crescatorii din asociatia respectiva, ci din orice judet, deja este o problema. De exemplu, o asociatie din Sibiu poate sa elibereze o adeverinta pentru un crescator din Constanta! Trebuie doar sa plateasca o taxa. Asa suna ordinul si nu e bine. Esti membru în asociatia aceasta, ai animalele în controlul de productie, le-ai introdus în Registrul genealogic, asociatia îti livreaza eventual material seminal, deci te cunoaste, stie ca esti crescator. Poate, cu toata raspunderea, sa elibereze o astfel de adeverinta. Daca eu nu-l cunosc, dar îi dau adeverinta, nu este o aberatie?" - spune directorul ANZ. Prin consecintele lui, acest ordin i-a indignat si pe crescatori.
Eugen Popa, de la AICBac Bacau, spune: "Cand am primit o adeverinta eliberata de AGCTR Calarasi, l-am sunat pe presedintele Holstein Ro, Nicusor Serban. Nu am vorbit cu el niciodata, de cand e presedinte. Mi-a spus ca vom discuta problema la o «eventuala adunare generala». Si atat. Parerea mea este ca Nicusor nu stie ce face Ionut Lupu. Vina este a noastra, a fermierilor", mai spune Eugen Popa.
Si Gavrila Tuchilus de la Agrimat Matca e nemultumit. "Si eu am primit adeverinta pentru APIA de la AGCTR Calarasi, nu de la Holstein Ro. Lucrurile pot fi foarte grave si e posibil ca noi toti sa dam niste bani înapoi."

Ionut Lupu, director executiv la Holstein Ro, recunoaste ca toti fermierii Asociatiei au primit adeverinte de la AGCTR Calarasi. Oricum, aceste adeverinte cerute de Ministerul Agriculturii sunt o formalitate. O hartie care nu intereseaza pe nimeni...
Nicusor Serban, presedintele Holstein Ro, este la fel de transant: "O hartie complet inutila! Transformata în afacere de niste smecheri care pun stampile contra cost. Noi aveam de luat niste bani de la AGCTR, pe care oricum nu-i mai vedeam. Am platit o suma convenabila la AGCTR Calarasi si am rezolvat problema pentru toti membrii".

Vom reveni cu detalii referitoare la dezbaterile de la ANZ.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 25 din 24 iunie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."