Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Crescatorii de oi cer sa faca singuri crotalierea

Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine, afiliat la Agrostar, solicita autoritatilor sa clarifice cat mai urgent problema inventarierii si crotalierii animalelor. Oierii cer ca aceste operatiuni sa fie efectuate de crescatori si nu de medicii veterinari.

Tergiversarea situatiei va conduce la proteste de strada ale crescatorilor de oi si exista riscul ca de Paste sa nu existe carne de miel romaneasca pe piata, intrucat animalele fara crotalie nu pot fi sacrificate.
Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine a cerut adoptarea unei legi care sa stabileasca exact cine face inventarierea si crotalierea animalelor, avand in vedere ca din anul 2011 aceste actiuni nu mai sunt subventionate de stat.

“Am cerut adoptarea unei legi care sa ne permita sa facem singuri crotalierea, asa cum o fac fermierii din toata Europa. Numai noi, romanii, suntem obligati sa platim unor medici veterinari, de parca ai nevoie de studii superioare sa pui o crotalie la urechea unei oi! Din 2011, potrivit reglementarilor Uniunii Europene, inventarierea animalelor si crotalierea lor trebuie sa cada in sarcina producatorilor. In aceste conditii, am cerut adoptarea unei legi care sa ne permita sa facem singuri acest lucru si nu sa fim obligati sa platim unor medici veterinari. Cred ca este important ca noi, pe banii nostri, sa decidem ce si cum sa facem si ni se pare absurd ca altcineva sa decida ce sa facem cu banii nostri”, a declarat presedintele sindicatului, Marcel Andrei.

Crescatorilor de oi li se spune ca proiectul de lege este in dezbatere la comisiile parlamentare. De aici si banuiala ca lobbyul facut de medicii veterinari pe langa parlamentari (unii, ei insisi medici veterinari!) face ca dezbaterea din Parlament sa fie tergiversata.
Pe 8 februarie este programata o sedinta a Comisiei pentru agricultura a Camerei Deputatilor. Considerand ca acest proiect de lege s-ar lua in discutie si s-ar aproba, pana se dezbate in plen, pana este adoptata, transmisa la Senat, iar rediscutata pana o promulga presedintele si este publicata in Monitorul Oficial, trece cel putin o luna si jumatate. Asta inseamna ca nu vom putea crotalia mieii si, daca nu-i crotaliem, nu-i putem taia.

“In acest an, exista marele risc de a nu exista carne de miel pe piata in preajma Pastelui”.
In 2010, mai ales in perioada sarbatorilor de Paste, problema crescatorilor a fost lipsa crotaliilor. Anul trecut, operatiunea de crotaliere - identificare a mieilor era suportata de la Buget. Acum, fermierul trebuie sa plateasca 6 euro pentru fiecare miel.
Statul nu mai subventioneaza nici vaccinarea anticarbunos, asa ca se va ajunge la sapte euro pentru fiecare animal. Este foarte mult - considera crescatorii. Daca ar fi lasati sa faca ei crotalierea si identificarea animalelor, cheltuielile ar fi de maximum doi euro pentru fiecare animal - este de parere Marcel Andrei.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."