Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Forumul de la Davos sub spectrul crizei alimentare mondiale

Spectrul unei crize alimentare internationale si convulsiile sociale din nordul Africii a generat vii dezbateri in cadrul Forumului de la Davos (Elvetia), unde liderii internationali au luat in serios amenintarea foametei pe fondul cresterii populatiei planetei.
In fata a numerosi lideri politici si mari oameni de afaceri, presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a repetat ca securitatea alimentara constituie prioritatea esentiala a presedintiei franceze a G20. Asta in timp ce preturile materiilor prime au atins niveluri comparabile cu cele din 2008, in momentul producerii unor valuri de tulburari sociale provocate de foame.
Prioritizarea securitatii alimentare a fost sustinuta de presedintele indonezian, Susilo Bambang Yudhoyono. “Viitorul razboi sau conflict economic ar putea izbucni din cauza penuriei de resurse, in cazul in care nu vom colabora pentru rezolvarea acestei probleme”, a avertizat el atragand atentia asupra pericolului exploziilor sociale.
Amenintarea este considerata drept reala in cazul in care pretul produselor alimentare continua sa creasca sub efectul conjugat al cresterii cererii din partea tarilor in curs de dezvoltare, al problemelor climatice care au compromis anumite recolte, dar si sub efectul speculantilor bursieri.
Penuria de produse agro-alimentare poate fi amplificata de actiunea conjugata a patru factori: schimbarile climatice, cresterea populatiei planetei (se estimeaza ca vom fi 7,8 miliarde de indivizi pana in 2020, cu 900 de milioane mai multi ca in prezent), schimbarea obiceiurilor de consum in tarile cu populatie mare si conversia cerealelor in carburanti.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."