Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
De religie, agricultor

Europa agricola pare ca sta pe un butoi cu pulbere. Iar scanteia ar putea porni din Franta. Furia fermierilor fata de preturile mici nu da semne sa se domoleasca nici dupa ce guvernul s-a angajat sa-i ajute cu 600 de milioane de euro si nici dupa ce procesatorii le-au promis preturi mai mari, de 34 centi pe litrul de lapte.

Fermierii au continuat sa blocheze autostrazile tinandu-i pe turisti pe marginea drumului, au aruncat paie pe autoturismele din trafic si pneuri în fata supermarketurilor si a restaurantelor McDonald's. Au depasit adesea limita legii, inclusiv cand au oprit camioane langa granita cu Germania si cu Spania sa verifice daca aduc alimente de import în Franta. A ajuns sa fie oprit si un camion din Romania care transporta anvelope.

Duplicitatea micului fermier francez
Fermierii francezi au strigat sus si tare ca nu mai vor produse straine care sa le faca concurenta. Au ajuns sa controleze inclusiv într-o fabrica a unei cooperative franceze. "Am gasit carne de rata conservata în grasime, adusa din Ungaria, carne de porc din Spania si carne de vita abatorizata în Olanda, produsa în Italia. Este o catastrofa", a declarat Didier Lucas, presedintele unei Federatii, de parca Franta nu ar exporta branzeturi, vinuri si alte alimente pe tot globul.
La fel de nationalisti în economie s-au aratat si oficialii francezi, speriati de proteste. Ministrul agriculturii Le Foll le-a cerut procesatorilor si supermarketurilor sa favorizeze produsele de origine franceza si sa asigure un pret minim de 34 de centi pe litrul de lapte. Distribuitorii s-au angajat în acest plan.

Nemtii taxeaza extremismele franceze
Ministrul agriculturii, Christian Schmidt le-a recomandat francezilor sa-si analizeze propria economie si sa nu se mai uite la altii. A denuntat barajele prin care au oprit camioane, i-a somat sa respecte piata unica si sa nu discrimineze produsele din Germania. Nemtii atrag atentia ca masurile anticoncurentiale nu sunt o solutie pentru criza agricultorilor.
Ministrul le-a dat replica si francezilor care îi acuza pe nemti ca produc mai ieftin pentru ca au ferme si abatoare gigantice si pentru ca folosesc mana de lucru din Europa de Est. "Nu este nimic adevarat în aceste acuzatii. Întrebarea este daca esti sau nu competititiv", a punctat ministrul neamt.
O Federatie a agricultorilor din Germania a sesizat deja Bruxellesul asupra faptului ca Franta cere o pozitie favorita pentru produsele locale în fata producatorilor si distribuitorilor. Si în Germania fermierii au probleme cu preturile mici, iar unii fermieri au protestat în nordul tarii. De protestul lor nu a auzit toata Europa pentru ca au fost discreti comparativ cu francezii. Actiuni de strada au început si în Belgia. Dar nimeni nu a cerut boicotul produselor straine.

Preturile marite artificial pot afecta exporturile
Si în Franta mai exista voci care îndeamna la ratiune. Uniunea grupurilor de producatori de carne din Bretania atrage atentia ca problema fermierilor francezi este una de competitivitate. Ei spun ca o crestere de pret la carnea de porc ar fi binevenita, dar are si inconveniente daca cresterea este artificiala. Un pret prea mare te poate face sa pierzi piete de export unde concurezi cu altii. "Traim într-o lume care se schimba în jurul nostru. Trebuie sa încetam sa gandim doar la nivel franco-francez", explica Michel Bloc?h, presedintele Uniunii.

Veronica HUZA


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.