Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
O viata petrecuta printre bivoli

Adrian Bota, directorul SCDCB Sercaia, spune ca a crescut cu lapte de bivolita. Acum conduce destinele cercetarii pentru aceasta specie si, chiar daca au fost momente īn care ar fi vrut sa renunte, acum este mai hotarat ca niciodata sa continue. In septembrie face 22 de ani de cand este angajatul statiunii iar de 16 ani este director.

La absolvirea facultatii, īn 1992, la Timisoara, Adrian Bota a ales Serecaia, caci este nascut īn comuna Dragus, la cativa kilometri de sediul statiunii. A īnceput ca asistent īn cercetare. In anul 1999, cand fostul director s-a pensionat, postul a fost ocupat prin concurs (la care el nu a participat) de cineva care nu a stat decat 3 saptamani. Asa a fost numit el director si, iata ca dupa 16 ani este tot aici.

Statiunea a fost īnfiintata abia īn 1981. Dar cladirile erau mai vechi cu 30 de ani. In fiecare an cosmetizeaza exteriorul sediului dar igrasia roade colturile fara mila. Bota doreste sa acceseze masura 4.1 din noul PNDR pentru a moderniza exploatatia. Cel mai mult vrea sa construiasca un grajd nou, cu stabulatie libera, pentru ca īn cele de acum bivolitele sunt legate la iesle iar curatenia se face manual. Instalatia de muls este la bidon. Atunci cand va moderniza ferma, īsi doreste o instalatie de muls specializata pentru bivolite.
Statiunea are īn acest moment 525 de capete. Au fost vremuri cand erau 900. Cel mai varstnic exemplar, o bivolita, are 23 de ani si īn registru īn dreptul ei sunt 15 fatari. Longevitatea bubalinelor este unul din atuurile īn fata taurinelor. Apoi, calitatea laptelui, īn special aciditatea care este una dintre proprietatile cele mai importante ale acestui produs. Dar si grasimea, īn jur de 7%, si cantitatea de proteine sunt superioare celui de vaca.
Statiunea are si 592 ha de teren, care apartine īn fapt Domeniilor Statului. Acestea sunt situate īn lunca inundabila a raului Olt si, atunci cand sunt ploi īn exces, sunt inundate. Anul acesta au doar 52 hectare cu porumb siloz. Lucerna nu prea mai pun pentru ca e mult prea tentanta pentru hotii din zona. Mai dificil este cu managementul dejectiilor. In mare parte gunoiul de grajd īl īmprastie pe terenurile proprii, dar cu costuri destul de mari. Din cei 21 de angajati doar trei sunt cercetatori. Unul dintre ei, Florin Grigore, asigura si asistenta veterinara.

Tudor CALOTESCU

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 35 din 16 sptembrie 2015


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.