Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Turcia, un pion important īn lumea horticola

Cu locatia sa strategica, bogatia de resurse genetice si cu o clima favorabila, Turcia poseda un incontestabil potential pentru culturile horticole. Potential care, ne spun cifrele, a fost si este īn continuare foarte bine valorificat.

Potrivit statisticilor, īn 2013, suprafata totala cultivata īn Turcia a fost de 15.618.000 ha. Legumele au ocupat 808.000 ha, podgoriile - 438.000 ha, iar livezile 1.968.000 ha. Plantatiile de maslin ocupau 826.000 ha.
Productia totala de fructe si legume obtinuta pe 4 milioane ha de camp si 62.000 ha de spatii protejate este, īntr-un an normal, de 46,4 milioane tone.
Productia de fructe a fost, īn 2013, de 19 milioane tone, dintre care putin peste 4 milioane de tone reprezinta productia de struguri.
Mai mult de jumatate din struguri au fost valorificati īn stare proaspata. Aproximativ o treime a fost destinata obtinerii stafidelor, iar din restul productiei s-au obtinut vin si alte produse vinicole (suc natural, suc concentrat, otet etc).
Maslinele sunt cultivate de-a lungul coastei Marii Mediterane si īn regiunea sud-estica a Turciei. A fost o crestere constanta a suprafetelor cultivate cu maslin, ca urmare a subventiilor alocate de catre guvern. Cu toate acestea, consumul de ulei de masline pe locuitor este īnca scazut īn Turcia. Maslinele sunt culese esalonat si prelucrate pentru consum curent. Painea si maslinele sunt elementele de baza ale micului dejun turcesc. Conform datelor statistice din 2013, 23% din productie este prelucrata pentru consum, iar restul este utilizata pentru extractia de ulei.
Fructele si legumele deshidratate natural joaca un rol important īn dezvoltarea economiei rurale. In unele regiuni, uscarea caiselor, strugurilor si smochinelor este o practica ce dateaza de secole. Succesul acestei practici rezulta din selectia pe termen lung de catre fermieri a celor mai bine adaptate soiuri de īnalta calitate pentru deshidratare si a extinderii permanente īn cultura. Deshidratarea naturala este o metoda de conservare eficienta energetic si primeste cea mai mare atentie la nivel local prin īnfiintarea de noi plantatii si spatii de uscare.

Productia de legume, un rol principal
Turcia este printre marii producatori de legume si prezinta o tendinta īn crestere a suprafetelor cultivate si a randamentelor de productie. Legumele lider sunt rosiile, ardeiul, pepenele galben, pepenele verde, castravetii, vinetele, fasolea, ceapa, morcovii si varza.
Datorita conditiilor climatice avantajoase, regiunile de coasta au un loc important īn productia de legume. Regiunea mediteraneana este pe primul loc, urmata de regiunile Marmara si Egeana. Culturile din spatii protejate detineau, īn 2013, o suprafata de aproximativ 62.000 de hectare. In solarii, s-au obtinut peste 3 milioane tone de tomate si aproape un milion de tone de castraveti. Īn paralel cu cresterea sectorului legumicol, producerea de material biologic (seminte si rasaduri) a crescut foarte rapid. Cultura fara sol a devenit o practica curenta, mai ales īn jurul surselor geotermale.
De asemenea,sunt cultivate plante medicinale si aromatice. Sau sunt recoltate din natura. Plantele, fie ele cultivate sau spontane, sunt exportate. Pentru recoltarea speciilor din flora spontana sunt si unele restrictii, fiind puse īn aplicare tehnici de recoltare durabile. Importanta economica a speciilor ornamentale este īnca scazuta si oferta nu acopera cererea. Producerea de flori taiate este dominata de garoafe, cultivate pe 1.105 ha, cea mai mare parte fiind īn spatii protejate.

dr. ing. Sergiu BUDAN,
ICDP Pitesti, Maracineni

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 35 din 16 sptembrie 2015



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!