Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ce puteti citi în suplimentul Horti magazin din septembrie

Trăim într-o lume în care viteza informaţiei este decisivă. Complexitatea domeniului horticol, schimbarea rapidă a cererii şi ofertei produselor horticole, dinamica sau volatilitatea preţurilor, problemele legate de vânzarea producţiei, calitatea acesteia, toate aceste elemente reclamă o informare rapida a celor interesaţi. Esential este ca informaţia să ajungă în timp util la cititori.

Horti îşi va păstra apariţia lunară, dar ca supliment gratuit al revistei Profitul Agricol. În acest fel va creşte vizibilitatea, dublându-se numărul beneficiarilor de informaţii.

În numărul pe septembrie puteţi citi despre:
- Oferta de material biologic la legume pentru noul sezon;
- Sera de un milion şi jumătate de euro, construită din fonduri europene;
- Recomandările Bayer în pomicultură pentru sezonul 2016;
- Soluţiile de combatere a putregaiului cenuşiu la viţa de vie;
- Tractoarele compacte de la John Deere.

Pare ermetic, când le prezinţi pe scurt, dar vă asigur că nu este.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."