Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cooperativa Somes-Aries face COP pentru Baltatele de carne

Dan Tandea, presedintele Cooperativei Somes-Aries din judetul Cluj, spune ca pretul laptelui nu s-a miscat nici un pic la sfarsitul anului.
"Din pacate pentru producatorii de lapte, anul 2016 va fi cel putin la fel de greu ca 2015, daca nu cumva mai greu. Cresterea pretului la lapte, dupa 1 ianuarie, va fi nesemnificativa si nu va dura pentru multa vreme. In luna mai pretul o sa scada din nou", spune crescatorul din Apahida.
Pentru a veni īn sprijinul fermierilor, cooperativa a īnceput sa negocieze si vanzarea animalelor vii catre abatoare. "Noi am īnceput sa intermediem vanzarea animalelor de carne din cooperativa. Am cumparat doua camioane autorizate pentru transportul animalelor. Ultimul l-am adus din Germania chiar īnainte de Craciun. Din nefericire, si pretul carnii de vita este īn scadere. Vindem animalele īn comun. Si taurasi, si vitei mai mici, si vacile de reforma."

Fiecare fermier factureaza cooperativei, iar cooperativa factureaza clientului. Cooperativa retine doar 5 bani/kg, fiindca nu a fost creata pentru a avea un beneficiu īn sine. Cooperativa colecteaza animalele, le grupeaza pe varste, apoi le trimite la abatoare.

Cativa crescatori din Cooperativa Somes-Aries au si metisi de carne. "Noi ne-am acreditat sa vindem laptele de vaca, sa facem controlul oficial al performantelor la vaci si la oi. Am depus actele pentru acreditarea la COP pentru vacile de carne. Vacile din rasa Baltata se insemineaza si cu tauri pentru carne. Practic, am īmpartit activitatea de crestere a vacilor din rasa Baltata īn doua: varietatea pentru lapte si varietatea pentru carne. Asociatia crescatorilor de Baltata de la Brasov face COP pentru lapte, iar noi realizam controlul pentru varietatea de carne. Fiecare fermier poate opta pentru una din cele doua varietati", explica Dan Tandea.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 2 din 20 ianuarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.