Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cooperativa Somes-Aries face COP pentru Baltatele de carne

Dan Tandea, presedintele Cooperativei Somes-Aries din judetul Cluj, spune ca pretul laptelui nu s-a miscat nici un pic la sfarsitul anului.
"Din pacate pentru producatorii de lapte, anul 2016 va fi cel putin la fel de greu ca 2015, daca nu cumva mai greu. Cresterea pretului la lapte, dupa 1 ianuarie, va fi nesemnificativa si nu va dura pentru multa vreme. In luna mai pretul o sa scada din nou", spune crescatorul din Apahida.
Pentru a veni în sprijinul fermierilor, cooperativa a început sa negocieze si vanzarea animalelor vii catre abatoare. "Noi am început sa intermediem vanzarea animalelor de carne din cooperativa. Am cumparat doua camioane autorizate pentru transportul animalelor. Ultimul l-am adus din Germania chiar înainte de Craciun. Din nefericire, si pretul carnii de vita este în scadere. Vindem animalele în comun. Si taurasi, si vitei mai mici, si vacile de reforma."

Fiecare fermier factureaza cooperativei, iar cooperativa factureaza clientului. Cooperativa retine doar 5 bani/kg, fiindca nu a fost creata pentru a avea un beneficiu în sine. Cooperativa colecteaza animalele, le grupeaza pe varste, apoi le trimite la abatoare.

Cativa crescatori din Cooperativa Somes-Aries au si metisi de carne. "Noi ne-am acreditat sa vindem laptele de vaca, sa facem controlul oficial al performantelor la vaci si la oi. Am depus actele pentru acreditarea la COP pentru vacile de carne. Vacile din rasa Baltata se insemineaza si cu tauri pentru carne. Practic, am împartit activitatea de crestere a vacilor din rasa Baltata în doua: varietatea pentru lapte si varietatea pentru carne. Asociatia crescatorilor de Baltata de la Brasov face COP pentru lapte, iar noi realizam controlul pentru varietatea de carne. Fiecare fermier poate opta pentru una din cele doua varietati", explica Dan Tandea.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 2 din 20 ianuarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."