Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Efectul irigatiilor īn Spania

Spania este exemplul cel mai la īndemana cand vorbim de irigatii gravitationale. Pana acum au reusit sa amenajeze sisteme suficiente pentru 15% din suprafata agricola, adica 3,6 milioane de hectare.

Spre deosebire de noi, spaniolii folosesc bazine de retentie si canale pe care apa curge firesc, la vale. Ministerul Agriculturii continua sa investeasca īn dezvoltarea retelei de irigatii. De pilda, īn Catalonia, un nou proiect, pentru 68.500 de hectare, īsi asteapta ok-ul. Cel mai adesea sistemele acestea sunt construite cu bani europeni.
In Spania, se iriga cereale, livezi de maslini, de pomi fructiferi, vita de vie si legume. Faptul ca pot sa irige le-a schimbat strategia unora dintre fermieri. Au renuntat la cereale si au plantat pomi.

"Din 2010, datorita irigatiilor, am reconvertit cultura de cereale īn livada. Rentabilitatea a crescut. Asta l-a determinat pe nepotul meu sa se stabileasca aici. In cativa ani, el īmi va urma", povesteste Salvador Huguet, un pomicultor din Catalonia.
Salvador s-a pregatit sa-si restructureze parcelele īnainte de venirea apei, din 1998. Acum are o livada de piersici si nectarine de 40 ha. Vrea sa mai planteze īnca 12 ha. Apa īl costa 12 eurocenti (0,54 lei)/m.c.
"E scump, dar cu 40 t/ha de fructe proaspete si cu cheltuieli tinute sub control, īti poti castiga existenta", spune fermierul spaniol.

Rezerve de 400 milioane de metri cubi
In satul lui Salvador, 75% dintre agricultori au plantat livezi. Inainte, peste tot erau cereale, dar, cu precipitatii de sub 400 mm/an, o duceau mai mult decat greu.

Exista o intreprindere care administreaza irigatiile. Apa vine din Pirinei. Este stocata īn acumularea de la Rialb, cu o capacitate de 400 milioane metri cubi. Prin canalul Segarra Garrigues, lung de 84 km, sunt alimentate 105.000 ha. Pentru construirea acestui canal au fost cerute fonduri de la UE. Zonele destinate protectiei pasarilor au fost extinse la 41.500 ha. Irigatia a fost zonata, iar apa se consuma īn functie de niste calcule. De exemplu, sunt zone īn care se pot folosi 6.500 m.c./ha pentru livezi sau pentru porumb. Pentru alte cereale si pentru furaje se pot lua 3.500 m.c./ha. Pentru maslini si migdali se pot folosi doar 1.500 m.c./ha.

A ramas si o zona salbatica, de 13.000 ha, pentru conservarea biodiversitatii.
Lucrarea principala, īn valoare de 444 milioane euro, a fost finantata de statul spaniol (50%) si o firma care a preluat distributia apei. Lucrarile secundare, īn valoare de 1,069 miliarde euro, sunt efectuate de catre guvernul catalan si de firme de distribuitori.
Criza economica a īncetinit dezvoltarea proiectului, dar 15.000 ha sunt deja irigate, iar suprafetele se vor mari.

Alexandru GRIGORIEV

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 2 din 20 ianuarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.