Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Pe o piata în criza, FrieslandCampina a crescut profitul

Pe o piata a laptelui fara cote, care se confrunta cu multe necunoscute, cooperativa olandeza FrieslandCampina (la noi detine Napolact) a avut un an bun în 2015. Cooperativa, unul dintre cei mai mari procesatori din lume, a obtinut un profit net de 343 de milioane de euro, cu 13,2% mai mare ca în 2014. FrieslandCampina este detinuta de 19.000 de fermieri membri, majoritatea din Olanda.

Cresterile de profit au venit din vanzarile mai mari de pe piata chineza Dar, cooperativa a avut profituri mai mari si pe seama scaderii costurilor de achizitie a laptelui. Pretul platit fermierilor pentru lapte a fost mai mic cu 18,9% fata de 2014, ajungand la 34,64 de euro/100 de litri. Dar fermierii care îsi vand laptele cooperativei sunt si membri. Asa ca pierderile la pretul laptelui vor fi suplinite, într-o anumita masura, de venitul mai mare din profit.

FrieslandCampina a preluat anul trecut de la fermieri un volum de lapte mai mare cu 6,4%, fata de 2014. In total, peste 10 miliarde de litri de lapte. Timp de sase saptamani, în acest an, compania a platit fermierilor un bonus de 2 euro/100 de litri de lapte ca sa nu mai creasca productia.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."