Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Pe o piata īn criza, FrieslandCampina a crescut profitul

Pe o piata a laptelui fara cote, care se confrunta cu multe necunoscute, cooperativa olandeza FrieslandCampina (la noi detine Napolact) a avut un an bun īn 2015. Cooperativa, unul dintre cei mai mari procesatori din lume, a obtinut un profit net de 343 de milioane de euro, cu 13,2% mai mare ca īn 2014. FrieslandCampina este detinuta de 19.000 de fermieri membri, majoritatea din Olanda.

Cresterile de profit au venit din vanzarile mai mari de pe piata chineza Dar, cooperativa a avut profituri mai mari si pe seama scaderii costurilor de achizitie a laptelui. Pretul platit fermierilor pentru lapte a fost mai mic cu 18,9% fata de 2014, ajungand la 34,64 de euro/100 de litri. Dar fermierii care īsi vand laptele cooperativei sunt si membri. Asa ca pierderile la pretul laptelui vor fi suplinite, īntr-o anumita masura, de venitul mai mare din profit.

FrieslandCampina a preluat anul trecut de la fermieri un volum de lapte mai mare cu 6,4%, fata de 2014. In total, peste 10 miliarde de litri de lapte. Timp de sase saptamani, īn acest an, compania a platit fermierilor un bonus de 2 euro/100 de litri de lapte ca sa nu mai creasca productia.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.