Profitul agricol nr 11
20 martie 2019
Viorel Ninulescu vrea ferma de reproductie

"Am visat frumos", spune Viorel Ninulescu (foto), proprietarul unei ferme din Robanesti, cel mai mare producator de lapte din judetul Dolj, atunci cand īl īntrebi de ce s-a legat la cap cu vacile de lapte. Mai ales ca a absolvit Facultatea de Automatica. Mulge 300 de vaci dintr-un total de 600. Acum, vrea sa-si orienteze afacerea spre o ferma de reproductie.

Mai precis, vrea sa vanda juninci. A pregatit un nucleu de vaci cu o genetica superioara īn grajdurile lui de pe dealul Robanestilor, de langa Craiova. "Am vandut 100 de juninci la īnceputul anului dlui Capusan. Altfel nu rezistam. A fost o perioada crancena pentru noi. Pretul a scazut foarte mult la lapte, la carne si la animale vii. A intrat un procesator din Dolj īn insolventa si e cumplit."
Viorel Ninulescu vrea o cooperare transparenta, previzibila īntre fermieri si autoritati. "Eu nu cunosc mecanismele de administrare a subventiilor. Mie mi-a placut cum se procedeaza īn Franta. Ei lucreaza pe modele de ferma. De exemplu, ferma cu 100 de vaci poate sa aduca un profit X. Si fac un studiu de impact pentru a lua o decizie. La noi, autoritatile si fermierii nu au nici o legatura īntre ei. Nu exista comunicare īntre noi. Activitatea din agricultura si relatiile cu autoritatile trebuie sa se remarce prin predictibilitate. Noi am fost asigurati ca la 30 iunie se vor plati subventiile. A trecut si acel termen. Le-am promis furnizorilor, bancilor care-mi aprobasera esalonarea ca le dau banii, iar acum intram īntr-o perioada de frictiuni. Si nu e bine", regreta fermierul.

Un francez la nevoie te cunoaste
A cumparat ferma de la Ministerul Finantelor. Ferma veche a facut-o cu un consultant german de langa Sibiu. Saltelele de cauciuc si cusetele au fost aduse din Olanda. Pentru dejectii, grajdurile au fose la capat, cu pompe si cu separator. "Trebuie refacute silozurile, drumurile. Sunt investitii foarte mari."
Alaturi de el, statea Régis Lemaire (foto 2), un inginer agronom din Franta, care s-a naturalizat īn Oltenia de zece ani. Crede ca noi suntem īn doua lumi paralele si nu īntelege mecanismele noastre. "In Franta, statul s-a īmprumutat la banci ca sa dea 80% din subventiile fermierilor. Mai trebuie sa mai plateasca restul de 20% īn septembrie", spune francezul. In urma cu doi ani, īn Franta era 400 de euro tona de lapte. Un pret bun. Acum, pretul a scazut. A ramas un fel de cota A, care se plateste cu 320 de euro tona de lapte. Doar un milion de litri pe 12 luni, iar ce depaseste reprezinta cota B, care se plateste cu 200 de euro tona.

Un model economic
Viorel Ninulescu s-a nascut īn 1970. Tatal lui era inginer zootehnist la IAS Bailesti. De copil, viitorul fermier mergea cu tata printre animale. A beneficiat de bani europeni prin SAPARD si FEADR. Creste vaci īnca din 2007, dar, din 2010, s-a axat mai serios pe acest domeniu. "Poate sa-ti dea subventii de milioane de euro, daca nu-ti place sa stai printre vaci si sambata, si duminica, nu faci ferma. Am fost īn SUA de cateva ori, dar cele mai interesante lectii le-am primit de la niste fermieri francezi. Au nutritionisti din SUA. Americanii au creat proceduri performante. Am vazut o ferma de 7.000 de vaci Holstein la muls īn statul Washington. Ei spuneau ca īntr-o ferma de asemenea dimensiuni nu mai faci management pentru vaci, faci management pentru oameni. Vacile stateau libere, sub niste umbrare, unde erau fronturi de furajare betonate, fara grajd. Ne-au recomandat sa nu facem asa ceva acasa la noi. Erau fermieri la a treia generatie..."
Viorel Ninulescu nu si-a propus modelul industrial de ferma. "Urmam o alta cale. Avem 300 de vaci la muls. Modelul economic al fermei trebuie īnteles bine. Fermierul ia subventie, dar ce are el de facut īn ferma? Acest lucru nu intereseaza pe nimeni".

Daca statul nu intervine, zootehnia dispare
A devenit mai rentabil sa vinzi graul si porumbul, decat sa le folosesti la zootehnie, crede crescatorul. "Cei care au numai cultura mare au facut niste bani foarte simplu. Tentatia pentru zootehnie s-a redus īn ultimii ani. Acum vin olandezi, germani care fac ferme mari aici, fiindca ei au o strategie din partea statului lor. La noi, daca se lasa totul la decizia crescatorilor, zootehnia dispare. Este munca foarte multa, exista riscuri pe care nu le īntelegem."
A ajuns sa vanda laptele cu 0,95 lei/litru. "Am semnat un contract pentru Slovacia cu 240 de euro tona de lapte. Asta īnseamna cam 1,85 lei. A īnceput sa creasca cererea. Eu cred ca a crescut consumul īn Bulgaria si īn Grecia pentru sezonul estival. Laptele din sudul Romaniei pleaca spre Bulgaria."
Ninulescu reaminteste ca Asociatia Holstein.Ro a cerut la ANSVSA sa se faca vaccinul contra dermatozei si lucrurile nu se misca. Altfel, vor fi sacrificate ferme īntregi daca se vor ivi unele focare si apar noi restrictii la export pentru vacile de carne.

Al doilea vis: branzeturile frantuzesti
Viorel Ninulescu vrea sa realizeze produse de ferma cu "o trasabilitate foarte buna": branzeturi frantuzesti. In acest scop, Régis Lemaire se va īntoarce īn Franta pentru a īnvata īntr-o fabrica de profil "pragmatismul francez". "Vrem sa crestem tineret pentru reproductie si, īn functie de piata, putem sa stabilizam ferma la aproximativ 200 de vaci. Daca totul e facut foarte bine, vom rezista. Noi vrem sa facem o fabrica si un brand propriu pentru piata locala. Trebuie sa fie bine facut". Sigur, ar mai trebui o lege a produsului de ferma si nu exista semne ca se va adopta curand.
A lucrat cu genetica din import si a cumparat material seminal de top. Are o medie zilnica de 32 de litri pe vaca. "La noi, problema nu este media la care ajungi, ci constanta productiei. Caldurile foarte mari afecteaza serios productia de lapte. A scazut productia la o medie de 25 de litri pe zi. Cautam tauri mai tineri si, īn aceasta toamna, trecem pe material seminal sexat".
El este primul fermier care a facut transfer de embrioni pe Angus. Nu a continuat programul fiindca nu are pasune. "Trebuie timp, teren si, mai ales, apa."

Instabilitatea induce neliniste
Politica imprevizibila din Romania le face frecvent zile fripte fermierilor. "Pentru ca fermierul sa produca, trebuie sa-i īntelegi modelul de afacere si sa-l ajuti: īn ce sa investeasca? Hatisul e mare si e greu de razbit. Nu se poate sa promovezi instabilitatea care induce neliniste", este de parere crescatorul din Robanesti.
Dar Viorel Ninulescu nu vrea sa dea impresia ca se lasa ceata peste fermierul roman. "Trebuie sa ramanem optimisti. Dupa noi, vin tineri care spun ca nu se poate face nimic. Nu e chiar asa. Trebuie sa razbim. E important pentru noi si pentru tonusul nostru."

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 34 din 14 septembrie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.