Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Adunarea Generala a Federatiei Crescatorilor de Bovine

Federatia Crescatorilor de Bovine i-a reunit pe sefii organizatiilor teritoriale, precum si pe alti lideri ai crescatorilor, intr-o adunare generala largita, pe 5 februarie. Sala era arhiplina cu fermieri din toata tara. A venit, ca invitat, si ministrul Valeriu Tabara, insotit de consilierul Gheorghe Vaida si de Andrei Kocsis, director general la ANARZ.

Adunarea generala a celei mai puternice organizatii profesionale din zootehnie s-a desfasurat dupa tipicul clasic: prezentarea Raportului de activitate pe anul 2010, a Proiectului de program pentru 2011 si a Raportului Comisiei de Cenzori.


Vinderea laptelui fara contract

Problema acuta a fermelor de vaci o reprezinta, si in acest an, vanzarea laptelui. Problema este una presanta in toata Europa. Comisarul european pentru agricultura a obtinut de la CE aprobarea pentru un model de contract unic european intre grupuri de crescatori si procesatori. Pana acum, astfel de contracte le incheia fiecare crescator in parte. Comisarul Dacian Ciolos spune ca prin contracte colective a consolidat puterea de negociere a fermierilor in fata industriei. In Romania, ideea contractualizarii laptelui, fie si prin grupuri de producatori nu a fost primita cu entuziasm. Noi suntem mai sceptici.
Crescatorii au mai avut tentative de construire a unor retele judetene de microfabrici proprii pentru procesarea laptelui. Cu bani proveniti din credite bancare, garantate de stat. A fost prezentat si un proiect pentru un sistem propriu de colectare a laptelui si de distributie a produselor pentru fiecare fabrica.
“Vrem sa vindem laptele fara contract, a spus foarte transant Mircea Ciurea, presedintele Federatiei. Asa cum se procedeaza in Polonia, in Ungaria.
Au luat fiinta cooperative formate din crescatori in judetele Mures, Cluj si Harghita. Aceste cooperative trebuie “sa aiba in spate o fabrica de lapte” ca sa poata procesa intreaga cantitate de lapte, daca nu au unde vinde.
Procesatorii aduc lapte din Polonia ori din Ungaria cu 1,6 lei, la 3,5% grasime si 3,2% proteine. Laptele ajunge, recalculat, la 1,8-1,9 lei, plus TVA. Iar noi nu primim de la procesatori decat 1 - 1,1 lei pe litrul de lapte integral. Situatia este revoltatoare.
Crescatorii din aceste tari s-au organizat si vand asa fiindca procesatorii au nevoie de lapte si vor avea nevoie si mai mare. Daca ne organizam si nu mai vindem cu contract, vin procesatorii la poarta noastra si ne cer laptele. Plata se face pe loc sau la descarcare. Evitam si tepele pe care le iau multi fermieri. In plus, obtinem un pret mult mai bun la lapte.
Prin contract nu avem decat un singur pret, iar procesatorul pune toate conditiile. Exista si un pic de risc, dar si fermierii din tarile amintite risca.
Chiar mie mi s-a intamplat: am predat timp de trei luni laptele la un procesator si nu mi-a mai dat banii”, povesteste Mircea Ciurea.


Parteneriat pentru controlul oficial al performantelor

Federatia si-a propus din nou preluarea controlului oficial al performantelor. A cata oara? Cum e si normal, controlul trebuie transferat catre asociatiile de crescatori de animale. Gheorghe Vaida, directorul de cabinet si consilierul personal al ministrului Tabara, a avut o discutie in acest sens cu fermierii din cadrul Federatiei. “Nu catre SRL-uri, nu catre fostii directori de OARZ trebuie sa ne indreptam atentia pentru controlul performantelor. Fermierii sunt primii interesati de un program real de ameliorare a animalelor. Ei stiu mai bine cum sa-si dirijeze productia spre lapte, lapte-carne sau carne”, a subliniat Mircea Ciurea.
Problema se tergiverseaza fiindca la Ministerul Agriculturii abia acum s-a terminat evaluarea situatiei. Inca persista unele neintelegeri intre diverse asociatii. Baza tehnica pentru control exista. Mai trebuie cooperare.
“Am discutat despre Laboratorul Asociatiei Holstein-ro. A fost si doctorul Mihai Petcu la adunarea generala, si Eugen Popa de la Bacau. Ei vor sa reluam colaborarea. Am zis ca nu e niciun fel de problema. Putem sa trimitem probe si la Laboratorul de la Pantelimon.
Exista un proiect si pentru un laborator performant la Brasov, care apartine OARZ. Am discutat cu OARZ despre un parteneriat public privat, fiindca legislatia actuala nu permite aceasta cooperare. Asociatia de fermieri sa cumpere treptat patrimoniul de la OARZ si sa devina, in timp, proprietar asupra laboratoarelor si asupra Registrului Genealogic.
Softul pentru prelucrarea datelor si pentru Registrul Genealogic este foarte scump. De aceea, am propus acest parteneriat public privat, prin care statul sa dezvolte acest soft, sa putem lucra pe el si, peste cativa ani, asociatiile sa poata deveni proprietarii acestui patrimoniu.
Ministrul Tabara a fost de acord cu aceasta propunere. Initiativa se va concretiza “intr-un termen cat se poate de scurt”. Noi, daca pierdem controlul oficial, Romania va fi descalificata, nu vom mai avea rase de animale autohtone”, avertizeaza Mircea Ciurea.


Puncte locale de sacrificare

S-a adus in discutie si problema punctelor de sacrificare locale. Asa cum se intampla peste tot in Europa. Astfel de mici abatoare au existat pana acum cativa ani, dar dintr-un exces de zel al ANSVSA, ele au fost inchise cu argumentul ca “asa ne cere Uniunea Europeana”. Acum, daca vaca sufera un accident, fermierul nu are cum sa o sacrifice. O lasa sa moara si plateste la Protan sa ridice cadavrul ori o vinde “la negru” unui samsar care ii da pe vita ranita un pret derizoriu. Iar animalul este sacrificat fara acte, iar carnea vanduta la coltul strazii.
Punctele locale de sacrificare nu necesita autorizare. Trebuie doar inregistrate. Se pot face la nivel local, cu fonduri de la Consiliul Local, fiindca nu sunt investitii mari.
“Am vazut asemenea centre de sacrificare in Austria si in Germania: o camera de sacrificare, prevazuta cu o macara, cu pereti lavabili, cu pardoseli lavabile, cu sursa de apa. In plus, este necesara o camera de refrigerare, unde carnea trebuie pastrata pana vine medicul veterinar sa puna viza ca este buna pentru consum”, a explicat Mircea Ciurea.
In fermele mari se vor putea face asemenea puncte de sacrificare pe cont propriu. Discutia este intr-o faza foarte avansata, fiind o doleanta veche a crescatorilor. Iar rezolvarea a fost la fel de mult tergiversata.

“In Camerele Agricole trebuie sa intre fermieri adevarati”
In dezbaterile cu privire la Camerele Agricole, crescatorii au sesizat pericolul politizarii, al concesiilor facute clientelei politice. “Sa nu dam posibilitatea ca politicul sa-i bage coada. Trebuie sa propulsam acolo oamenii nostri, fermieri adevarati, care sa ne reprezinte cu adevarat. Noi trebuie sa facem zootehnie, nu politica”, a spus Mircea Ciurea. Dar de la dorinta la putinta e un drum lung...


Se vor acorda subventii pentru bunastarea viteilor

Ministrul Tabara le-a spus crescatorilor ca are pe masa de lucru un proiect de act normativ privind ajutorul financiar acordat pentru bunastarea viteilor de 0-6 luni. In felul acesta, vor beneficia si crescatorii de bovine de sprijinul pentru bunastare, asa cum beneficiaza porcul si pasarea.
Trebuie sa se faca evaluarile in ferme pentru a se vedea daca fermierii asigura conditiile de bunastare si pentru tineretul bovin.


Sprijin pentru fermele mici si fonduri pentru utilaje

Unul dintre vorbitori a prezentat exemple din judetul Mures de gospodarii taranesti, care au pornit de la doua vaci si acum au ajuns la 15 capete.
Au aparut foarte multe ferme de acest gen, mai ales in Transilvania si oamenii deja livreaza lapte pentru piata. La nivelul fermelor de familie, mai ales in zona de deal-munte, unde sunt pasuni intinse, poate sa creasca efectivul de animale.
Valeriu Tabara le-a spus crescatorilor ca asteapta propuneri concrete pentru noile politici agricole comunitare. El a promis ca va sprijini fermele de subzistenta care pot sa se transforme in ferme care sa produca pentru piata. Este o initiativa la care comisarul Dacian Ciolos tine foarte mult.


Atentie! Din 2015, dispar cotele de lapte

Valeriu Tabara a atras atentia ca Romania trebuie sa-si pregateasca strategia de dupa anul 2015, cand dispar cotele de lapte.
“Laptele este primul produs care se constituie ca obiectiv de lucru, incepand cu Consiliul de Ministri din decembrie. Continua, in etapa urmatoare, cu un raport pe care comisarul european il va prezenta si apoi cu documentele care vor fi transferate catre Parlamentul European pentru legiferare.

Se schimba statutul productiei de lapte din Europa. Suspendarea sau disparitia cotelor de lapte in anul 2015 va crea alte raporturi de piata. “Pana acum, productia de lapte era plafonata la o anumita cota, pe care nu aveai voie sa o depasesti. Nici sa produci sub cota nu aveai dreptul. Acum, laptele iese din stadiul de Planificare si intra intr-o epoca de piata libera. Vor fi convulsii in toata Europa. Si noi, romanii, trebuie sa ne pregatim pentru momentul in care chestiunea va fi legiferata in Parlamentul European. Pentru ca, dupa aceea, este extrem de greu sa modifici o recomandare prin notificari”, a subliniat ministrul Agriculturii. Este greu de crezut, si totusi adevarat: la nivelul tarii lipsesc cifrele exacte privind efectivele de bovine existente in Romania! Sunt diferente de pana la 200.000 de capete intre statisticile ANSVSA, APIA, ANARZ etc. Cum sa se ia o decizie? Anul trecut a fost o lipsa de efective de circa 150.000 de capete de vaci de lapte.


Vor rezista pe piata produsele care au o individualitate clara

La nivel european se va pune problema ca produsele lactate sa aiba denumire de origine, iar eticheta de produs traditional sa fie purtata doar de produse care au o anumita vechime. Vesticii au propus ca vechime minima, 50 de ani. Noi avem obiectii bine fundamentate sa cerem o data de referinta mai apropiata Dar va fi greu sa se reduca sub 25 de ani.
“Asa cum in domeniul vinului se discuta de produsul de origine si e legiferat si la nivel european, aceeasi problema se va pune in domeniul produselor lactate. Deci vor rezista pe piata acele produse care au o denumire si o individualitate foarte clara. Vor fi produse de origine, produse regionale, produse traditionale, produse cu un grad foarte mare de identitate, mergand pana la ferma in care s-a realizat materia prima. Aceste formulari vor aparea curand in productia de lactate si, probabil, vor fi legiferate de Parlamentul European”, a aratat ministrul.

La Semtest BVN sunt tauri cunoscuti la nivel european

La Sangiorgiu de Mures, Valeriu Tabara a vizitat o expozitie a celor mai valorosi tauri din proprietatea Semtest BVN. Dr. Mircea Roman, directorul societatii a explicat ca la Sangeorgiu de Mures exista tauri de o valoare extraordinara, iar materialul seminal produs aici se vinde in tara cu preturi de trei ori mai mici decat pe piata europeana. Cel mai scump material seminal produs la Semtest BVN se vinde in Romania cu 20 de lei doza, in timp ce afara pretul ajunge la 15 euro.
“Din cei mai buni 250 de tauri ai BVN, 10% sunt in permanenta la Targu Mures. Daca sunt buni pentru Europa ar trebui sa fie buni si pentru Romania, dar, din pacate, nu se intampla asa pentru ca numai 40% din efectivul de taurine este in programul de insamantare artificiala”, a spus Mircea Roman.
In 1999, 99% din actiunile Semtest Targu Mures au fost cumparate de Asociatia Crescatorilor de Bovine din Germania. Nemtii au adus la Targu Mures tauri performanti din rase precum Baltata Germana, Holstein, Bruna, Pinzgau etc.


Citeste si: