Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Reorganizarea Institutului de cercetari Palas

Prin HG a fost reorganizat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor-Palas, Constanta, care a absorbit Statiunea de Cercetare de la Bilciuresti, judetul Dambovita, cu Statiunea de la Reghin, judetul Mures si Statiunea de Cercetare Rusetu, judetul Buzau.

Dupa vanzarea sau închirierea prin licitatie a unor terenuri si cladiri, Institutul Palas va preda 50% din banii obtinuti la bugetul de stat, iar restul banilor îi va folosi pentru repararea cladirilor.

Radu Raducu, director general la Institutul Palas, crede ca este o masura oportuna: "Se pune în aplicare o prevedere a Legii 45/2009, prin care institutul nostru fuzioneaza cu înca trei unitati de cercetare. Reorganizarea se face pentru reducerea numarului de unitati de cercetare. Noi nu am avut fonduri de salarii pana acum, deci nu am primit finantare de la bugetul de stat.

Conform recentei Hotarari de Guvern, institutul si acele unitati vor beneficia de sustinere financiara de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii si al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Vom gestiona efectiv activitatea si patrimoniul acestor trei unitati care vor deveni baze experimentale, fara personalitate juridica. Vom face un plan tematic de cercetare si vom continua activitatea în domeniul ovinelor si caprinelor, vor participa împreuna cu noi la proiecte de cercetare".

Alte unitati de cercetare din domeniu (de la Popauti, Bacau si Caransebes) raman în continuare unitati de cercetare de sine statatoare, dar si pentru acestea se va da o Hotarare de Guvern de reorganizare, tot conform Legii 45, ca sa poata beneficia de finantare de la bugetul de stat. Toate sunt considerate institutii publice.

"Riscul înstrainarii patrimoniului a existat si exista întotdeauna. Depinde cum se va respecta legea care precizeaza ca patrimoniul statiunilor de cercetare este inalienabil", spune Radu Raducu.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 36 din 28 septembrie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."