Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Friesland plateste fermierii sa nu mai produca

Fermierii care fac parte din cooperativa olandeza FrieslandCampina vor primi, de la 1 octombrie, timp de sase luni, cate 10 eurocenti pentru fiecare litru de lapte neprodus. Friesland urmareste sa reduca astfel fosfatul produs prin dejectiile vacilor de lapte, deoarece Olanda se pregateste sa introduca restrictii în acest sens.

Friesland aloca 15 milioane de euro pentru acest proiect si vrea sa reduca productia de lapte cu 150 de milioane de litri. Fermierii care sunt membri ai cooperativei se pot înscrie voluntar. Banii pe care Friesland îi acorda fermierilor sa nu mai produca lapte vor veni ca un supliment la ajutorul acordat de Comisia Europeana, de 14 eurocenti pe litrul de lapte neprodus.
Friesland a mai platit fermierii sa reduca productia si la începutul anului, deoarece nu mai facea fata cantitatilor care veneau pentru procesare.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."