Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Glasul ratiunii a învins în privinta CETA

Valonii, si în primul rand premierul regiunii belgiene, socialistul Paul Magnette, nu au rezistat presiunii europene si au acceptat acordul de liber-schimb între UE si Canada (CETA). Spaima ca buturuga mica - Valonia, o regiune a Belgiei - poate rasturna carul mare al intereselor generale europene s-a risipit. Orgoliul valonilor a fost mai ales acela de a se fali ca si ei sunt o forta în Europa.

Emotiile nu au lipsit nici dupa ce ei si-au dat acordul. Delegatia canadiana a început cu stangul drumul spre Bruxelles. Avionul premierului Justin Trudeau a fost întors din drum la scurt timp de la decolare, din cauza unei defectiuni tehnice. Pana la urma, oficialul canadian a decolat cu bine spre Europa, unde a semnat acordul împreuna cu presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, si cu Donald Tusk, presedintele Consiliului European.
Dupa ratificarea lui de catre Parlamentul European, în lunile viitoare, acordul va intra în aplicare partiala si provizorie, cat timp se va afla în procedura de aprobare de catre fiecare parlament al statelor membre.

CETA a iscat multe spaime si pentru lumea agricola. In termen de sapte ani de la intrarea lui în vigoare, vor fi eliminate taxele vamale pentru mai bine de 90% dintre produsele agro-alimentare care circula între Europa si Canada. Vor ramane unele bariere de protectie pentru carnea de vita si de porc si pentru sectorul lactate. Aici nu va exista o liberalizare completa, ci doar au fost marite cotele pentru care nu se aplica taxe vamale. Europa a cazut de acord sa deschida mai larg barierele, dar nu de tot, pentru carnea de vita si de porc din Canada, iar Canada a aprobat o anumita cota de lactate europene.
Dincolo de implicatiile sale economice, acordul vine în contextul plecarii Marii Britanii din UE. Europa vrea sa se pozitioneze la nivel international ca un stat favorabil comertului.

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 41 din 2 noiembrie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."