Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Glasul ratiunii a învins în privinta CETA

Valonii, si în primul rand premierul regiunii belgiene, socialistul Paul Magnette, nu au rezistat presiunii europene si au acceptat acordul de liber-schimb între UE si Canada (CETA). Spaima ca buturuga mica - Valonia, o regiune a Belgiei - poate rasturna carul mare al intereselor generale europene s-a risipit. Orgoliul valonilor a fost mai ales acela de a se fali ca si ei sunt o forta în Europa.

Emotiile nu au lipsit nici dupa ce ei si-au dat acordul. Delegatia canadiana a început cu stangul drumul spre Bruxelles. Avionul premierului Justin Trudeau a fost întors din drum la scurt timp de la decolare, din cauza unei defectiuni tehnice. Pana la urma, oficialul canadian a decolat cu bine spre Europa, unde a semnat acordul împreuna cu presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, si cu Donald Tusk, presedintele Consiliului European.
Dupa ratificarea lui de catre Parlamentul European, în lunile viitoare, acordul va intra în aplicare partiala si provizorie, cat timp se va afla în procedura de aprobare de catre fiecare parlament al statelor membre.

CETA a iscat multe spaime si pentru lumea agricola. In termen de sapte ani de la intrarea lui în vigoare, vor fi eliminate taxele vamale pentru mai bine de 90% dintre produsele agro-alimentare care circula între Europa si Canada. Vor ramane unele bariere de protectie pentru carnea de vita si de porc si pentru sectorul lactate. Aici nu va exista o liberalizare completa, ci doar au fost marite cotele pentru care nu se aplica taxe vamale. Europa a cazut de acord sa deschida mai larg barierele, dar nu de tot, pentru carnea de vita si de porc din Canada, iar Canada a aprobat o anumita cota de lactate europene.
Dincolo de implicatiile sale economice, acordul vine în contextul plecarii Marii Britanii din UE. Europa vrea sa se pozitioneze la nivel international ca un stat favorabil comertului.

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 41 din 2 noiembrie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.