Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Organizatiile de producatori au succes doar īn Vest

Un raport al Comisiei Europene scoate la iveala, cu cifre, cat de putin apetit pentru asociere au producatorii de lapte din unele tari foste comuniste, printre care si Romania. Doar 11 state europene au organizatii de producatori care comercializeaza laptele īn comun, iar majoritatea acestor tipuri de asociere (92%), se concentreaza īn trei state: Germania, Franta si Italia. Īn total, īn UE sunt 260 de organizatii ale producatorilor, care au vandut īmpreuna 13% din cantitatea totala de lapte livrata īn 2015. Restul se comercializeaza prin cooperative, individual sau īn alte forme.

Se pare ca reteta de succes pentru aceasta forma de asociere a gasit-o Germania. Fermierii nemti au cea mai dezvoltata retea de organizatii de producatori, cu cate 100-250 de membri īn medie. Mai mult, au trecut la unirea organizatiilor de producatori īn Asociatii. Doua dintre aceste Asociatii au negociat colectiv comercializarea a 5,5 milioane de tone de lapte īn 2015. Fermierii nemti au patru astfel de Asociatii si par dispusi sa mai īnfiinteze si altele.

Care ar fi avantajele? Chestionati printr-un sondaj, 70% dintre reprezentantii organizatiilor de producatori au spus ca au obtinut preturi mai bune pentru membri. Īn afara negocierii pretului, 80% dintre ele mai fac si alte servicii: colectarea laptelui, controlul calitatii, cumparare īn comun de inputuri.
Analistii care au facut raportul considera ca ar fi bine ca aceste forme asociative sa fie sustinute īn continuare si īn tarile īn care nu prea au succes, adica īn Romania si Croatia. Ei amintesc faptul ca fermierii nu stiu prea multe despre avantajele pe care le aduc, ca īn tarile din Est exista īnca reticenta la asociere si ca exista, poate, si cam multa birocratie. Raportul propune sa se acorde sprijin financiar pentru crearea si functionarea organizatiilor de producatori īn continuare, sa fie īncurajate investitiile acestora īn procesare si sa se dea acces mai mare la fonduri europene celor care se asociaza.
In Olanda, Malta, Slovenia, Danemarca, Irlanda, Austria, Suedia si Finlanda, laptele se colecteaza si se proceseaza īn proportie de peste 80% de catre cooperative. Īn Polonia, Portugalia, Italia, Germania, Cehia, Belgia si Franta, raportul este de 50-70%, iar īn Ungaria, Spania, Lituania, Letonia si Marea Britanie ajunge la 25-40%. La coada clasamentului sunt Grecia (10%), Romania (2%), Croatia (2%), Bulgaria si Cipru, unde majoritatea laptelui este colectat de procesatori.

Comisia a analizat si modul īn care functioneaza contractele obligatorii cu procesatorii care au fost introduse legislativ īn 13 state, inclusiv īn Romania. Concluzia este ca acestea acopera doar 41% din livrarile de lapte din aceste state. Īn timp ce īn Bulgaria, Franta, Italia, Polonia si Romania, contractele se aplica doar relatiei dintre producatori si primul cumparator, īn alte state se aplica si intermediarilor care apar īntre procesator si fermier. O alta diferenta este ca, īn Romania, Ungaria, Bulgaria si Portugalia durata minima a contractele obligatorii este de sase luni, īn Italia si Spania este de 1 an, iar īn Franta de 5 ani.

Toate aceste date au fost analizate de Comisia Europeana la trei ani de la implementarea asa-numitului "Pachet privind laptele", o serie de masuri destinate consolidarii producatorului european de lactate īn lantul alimentar, prin oferirea de instrumente pentru negocieri colective. Comisarul Phil Hogan considera ca pachetul de masuri care a īncurajat īnfiintarea de organizatii de producatori si introducerea contractelor colective a avut efecte pozitive si s-ar putea sa fie extins si dupa 2020.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.