Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Analiza silozului, un serviciu oferit de Maļsadour Semences

Maļsadour a investit īntr-un laborator mobil, AgriNIR, cu care va efectua analize de calitate a silozului. Daca vremea le permite, la sfarsitul lunii ianuarie vor organiza īntalniri cu crescatorii de vaci, cand vor efectua aceste analize pe loc. Fermierii sunt invitati doar sa aduca probe de siloz de porumb, fan si siloz de lucerna si vor pleca cu buletinele de rezultate. Sunt oferite informatii despre continutul de substanta uscata, amidon, proteina, ADF, NDF, cenusa si grasime.

La īntalniri sunt asteptati atat clientii Maļsadour, carora echipa vrea sa le ofere un serviciu īn plus, pentru a-i fideliza, cat si alti fermieri. "Sunt fermieri mari, producatori de lapte importanti pe piata care fac deja astfel de analize. Cu AgriNIR le dam sansa de a face mai des analize la ferma. Pentru fermieri mici este un argument īn plus sa vedem ce calitate are porumbul siloz si cu ce putem sa ajutam fermierul. Scopul nostru este sa sfatuim fermierul si īn privinta geneticii, a datei de recoltare si despre cum sa produca un siloz mai bun", spune Lise Grimoux, key account pe Romania. Analiza nu īl costa nimic pe fermier, este inclusa īn programul Nutriplus. De fapt, este chiar startul programului.

Probleme frecvente

Bineīnteles, ajutorul nu este dezinteresat. In functie de aceste rezultate, reprezentantii Maļsadour pot pozitiona genetica oferita de companie. Lise Grimoux remarca oportunitatea acestui demers. "Observam des īn Romania ca silozul este recoltat prea tarziu. Fermele mari īncep recoltarea la un stadiu optim si īncheie la un stadiu depasit, cu peste 35% substanta uscata. Fermierii mici nu sunt obisnuiti sa recolteze la stadiul optim, de 32-35%." Problemele sunt diverse.

Daca este recoltat mai devreme, are un randament (t/ha) mai mic, este lipsit de amidon iar conditiile de conservare vor fi mult mai grele. Daca se recolteaza mai tarziu are prea mult amidon ceea ce duce la risc de acidoza si din nou la probleme de conservare. Daca silozul este prea uscat apar probleme de tasare. Cantitatea de amidon va creste fapt ce va duce la probleme de sanatate precum acidoza. "Este o pierdere de energie, de bani de fapt", subliniaza managerul. Pe de alta parte, ea observa ca multe analize indica o cantitate de amidon foarte ridicata. Problema este legata atat de data de recoltare, cat si de genetica. Un porumb de boabe nu va avea aceeasi calitate ca unul pentru siloz. "Des īntalnim pierderi de pana la 30% din siloz", mai spune Grimoux.

Intalnirile Maļsadour cu crescatorii de animale au urmatorul calendar:
20 ian. - Turda, restaurant Talora, ora 10;
26 ian. - Arad, hotel President, ora 10:30;
1 feb.- Buhusi, rest. Ciresica, ora 10;
8-9 feb. - sediul Maļsadour din Belciugatele, jud. Calarasi;
16 feb.-Suceava, Hotel Capitol, ora 10:00.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 2 din 18 ianuarie 2017


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.