Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Analiza silozului, un serviciu oferit de Maļsadour Semences

Maļsadour a investit īntr-un laborator mobil, AgriNIR, cu care va efectua analize de calitate a silozului. Daca vremea le permite, la sfarsitul lunii ianuarie vor organiza īntalniri cu crescatorii de vaci, cand vor efectua aceste analize pe loc. Fermierii sunt invitati doar sa aduca probe de siloz de porumb, fan si siloz de lucerna si vor pleca cu buletinele de rezultate. Sunt oferite informatii despre continutul de substanta uscata, amidon, proteina, ADF, NDF, cenusa si grasime.

La īntalniri sunt asteptati atat clientii Maļsadour, carora echipa vrea sa le ofere un serviciu īn plus, pentru a-i fideliza, cat si alti fermieri. "Sunt fermieri mari, producatori de lapte importanti pe piata care fac deja astfel de analize. Cu AgriNIR le dam sansa de a face mai des analize la ferma. Pentru fermieri mici este un argument īn plus sa vedem ce calitate are porumbul siloz si cu ce putem sa ajutam fermierul. Scopul nostru este sa sfatuim fermierul si īn privinta geneticii, a datei de recoltare si despre cum sa produca un siloz mai bun", spune Lise Grimoux, key account pe Romania. Analiza nu īl costa nimic pe fermier, este inclusa īn programul Nutriplus. De fapt, este chiar startul programului.

Probleme frecvente

Bineīnteles, ajutorul nu este dezinteresat. In functie de aceste rezultate, reprezentantii Maļsadour pot pozitiona genetica oferita de companie. Lise Grimoux remarca oportunitatea acestui demers. "Observam des īn Romania ca silozul este recoltat prea tarziu. Fermele mari īncep recoltarea la un stadiu optim si īncheie la un stadiu depasit, cu peste 35% substanta uscata. Fermierii mici nu sunt obisnuiti sa recolteze la stadiul optim, de 32-35%." Problemele sunt diverse.

Daca este recoltat mai devreme, are un randament (t/ha) mai mic, este lipsit de amidon iar conditiile de conservare vor fi mult mai grele. Daca se recolteaza mai tarziu are prea mult amidon ceea ce duce la risc de acidoza si din nou la probleme de conservare. Daca silozul este prea uscat apar probleme de tasare. Cantitatea de amidon va creste fapt ce va duce la probleme de sanatate precum acidoza. "Este o pierdere de energie, de bani de fapt", subliniaza managerul. Pe de alta parte, ea observa ca multe analize indica o cantitate de amidon foarte ridicata. Problema este legata atat de data de recoltare, cat si de genetica. Un porumb de boabe nu va avea aceeasi calitate ca unul pentru siloz. "Des īntalnim pierderi de pana la 30% din siloz", mai spune Grimoux.

Intalnirile Maļsadour cu crescatorii de animale au urmatorul calendar:
20 ian. - Turda, restaurant Talora, ora 10;
26 ian. - Arad, hotel President, ora 10:30;
1 feb.- Buhusi, rest. Ciresica, ora 10;
8-9 feb. - sediul Maļsadour din Belciugatele, jud. Calarasi;
16 feb.-Suceava, Hotel Capitol, ora 10:00.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 2 din 18 ianuarie 2017


Citeste si:


Opinii agro-politice
Īntrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, īn conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, īnsa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate īn vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de īmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii īi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. Īn viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical īn privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le īntretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor īnvecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar īn mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da īn arenda. Pentru ca legislatia nu īl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele īnvecinate. Īn doi-trei ani am putea rezolva problema."