Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ajutorul pentru cresterea porcilor, o idee salvatoare

Imediat dupa sarbatori, Ministerul Agriculturii a anuntat ca va acorda un sprijin consistent pentru cresterea porcilor si pentru cultivatorii de patlagele, domenii aflate īn mare suferinta la noi. Pentru 200 de porci de cate minim 100 de kilograme fiecare, predati la abator, se vor acorda 10.000 de euro. Programul va dura 8 ani si va īncepe din 2017. Ajutorul de stat se va acorda prin directiile agricole judetene, nu prin APIA. Daca se va concretiza, acest ajutor va fi o gura de oxigen pentru crescatori.

"Se acorda ajutoare de minimis/ajutoare de stat a caror valoare totala/beneficiar/an este echivalentul īn lei a 10.000 de euro pentru 200 de capete porci grasi, crescuti īn exploatatia beneficiarului, de la care se obtine o productie de minimum 20 de tone carne, īn urma sacrificarii īn abatoare autorizate. Cuantumul unitar este echivalentul īn lei a 50 euro/cap", se arata īn proiectul de act normativ.
Pentru a beneficia de sprijin, crescatorul trebuie sa aiba minim 600 de porci si maxim 100.000. Fermele care au efective mai mari vor primi sprijin pentru maxim 100.000 de capete.

Conditii pentru acordarea sprijinului
Ajutorul de stat se acorda producatorilor de carne de porc, organizati ca persoane juridice sau persoane fizice autorizate, īntreprinderi individuale si īntreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, īntreprinderile individuale si īntreprinderile familiale, care īndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
- detin exploatatii īnregistrate īn Registrul National al Exploatatiilor, astfel cum e prevazut īn Norma sanitara veterinara pentru implementarea procesului de identificare si īnregistrare a porcilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 40/2010;
- au livrat si au clasificat porci grasi īn abatoare autorizate, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor.

Notificam sau cerem aprobare de la Bruxelles?
Adrian Radulescu, fondarul cooperativei Muntenia, este convins ca efectul va fi extrem de pozitiv fiindca fermierii nu mai lucreaza īn pierdere. "Ramane si forma de sprijin pentru bunastare, la care se adauga acesti bani pentru fiecare porc predat la abator. Etapa urmatoare va fi dedicata fermelor de reproductie. Pentru zonele defavorizate si pentru tinerii de pana la 40 de ani, sprijinul poate ajunge pana la 90% pe fonduri europene. Un aport individual de 10% pentru o ferma de scroafe este acceptabil".
Ioan Ladosi, presedintele Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc, asteapta clarificarea aspectelor tehnice. "Orice ajutor pentru crescatorul de porci din Romania este bine-venit. Speram ca fermierii vor reusi sa investeasca mai mult īn dezvoltarea afacerii. Fiecare īsi face planuri. Este un sprijin corect pentru fermieri. Sa vedem cum se va proceda. Nu stim daca aceasta decizie trebuie notificata sau trebuie sa cerem aprobare de la Bruxelles."

Un mare castig pentru economie
Dimitrie Musca face un calcul simplu, despre cat de profitabil este sprijinul pentru economia noastra pe ansamblu. "In conditiile īn care Romania a cumparat, īn 2016, 230.000-250.000 tone de carne, care au costat 1.500 de euro pe tona, rezulta o cheltuiala de 360 de milioane de euro. Aceasta masura trebuia luata obligatoriu si de multi ani pentru ca noi nu producem valuta, dar ca sa cumparam carne, trebuie sa scoatem euro din tara. Noi producem pe lei romanesti. Avem oameni care pot creste porci, īi putem aduce si pe cei de-afara sa creasca porci, ca sa le dam de lucru. Am face o economie mare. Era singura solutie sa stopam importurile de carne din toata Uniunea Europeana. Nu este normal ca noi, cu 9-10 milioane hectare de pamant, sa importam carne de porc din tari care nu au porumb. Daca socotim la carnea pe care am importat-o, de 240.000 de tone, īnseamna un milion de tone de porumb care nu mai pleaca afara si care primeste plusvaloare ca furaj pentru porci. De aceea, masura este extraordinar de binevenita."
Dimitrie Musca crede ca acesti bani ar putea stimula aparitia unor noi investitii īn domeniu. "Eu populez acum o hala cu 820 de scroafe. Daca fermierul īntelege ca vegetalul si zootehnia trebuie sa mearga īmpreuna, este mult mai bine pentru toata lumea de la noi. Acest ajutor este un īnceput. In cele trei combinate de porci de la Iratos si de la Olari, eu leg reproductia de īngrasare. Am linie de rasa pura si porc pentru abatorizare. Fiecare crescator mai mare trebuie sa-si faca matca pentru ca purceii din import sunt tot mai scumpi. La complexul din Olari, am īnceput cu ferma de scroafe".
Tinerii care primesc si sprijinul pentru bunastare, si acest program pe 8 ani au asigurati si banii de investitii. "Sigur ca uneori merge prost. Primavara trecuta, porcul era 5 lei/kg īn carcasa. Aceasta carne trebuie sa mearga īn magazinele de producator si de cartier, nu īn supermarketuri. Trebuie sa īnteleaga romanii ca este bine sa cumpere numai carne romaneasca. Dar majoritatea primarilor au concesionat hipermarketurilor cate un teren viran ca sa aduca produse din afara ca sa ne scoata valuta din tara", spune fermierul.

Un ajutor de minimis pe fuga
Achim Irimescu promitea, prin iunie 2016, ca va acorda pentru fiecare crescator mic un ajutor de 15.000 de euro. Era un ajutor de minimis. "S-a dat acest ajutor la sfarsitul lui noiembrie, cand a iesit ordinul respectiv", confirma Ioan Ladosi.
Din acei bani, fermierii puteau cumpara animale de prasila. Indiferent de dimensiunea fermei. Fermierii trebuiau sa se īnscrie, sa contracteze si sa-si aduca animalele īn cinci zile calendaristice. Foarte putini au reusit sa se īncadreze īn cele cinci zile. Din ce am īnteles, se īncheia perioada la sfarsitul lui decembrie. Daca o faceau īn august, cum au tot promis, era cu totul altceva. Cand comanzi animale de prasila, nu ceri piese auto, care stau pe raft. Ideea a fost buna, dar implementarea s-a dovedit dezastruoasa. Au accesat doar vreo 5-6 fermieri. Crescatorii au planuri si asteapta lucruri concrete privind transformarea masurii 215 īn masura 14. Masura 215 se īncheie oficial pe data de 15 iulie 2017. Despre masura 14 nu se stie nimic, este o pagina goala", spune Ladosi.

Am uitat iar de reproductie?
"Noi am insistat mereu sa se īncurajeze investitiile īn ferme de reproductie pentru ca, daca le avem, nu mai cumparam purcei din afara cu 70 de euro. Daca am avea suficiente capacitati de reproductie, teoretic, am putea sa devenim independenti de importuri la carnea de porc", crede Ioan Ladosi.
Maria Ichim are o ferma de tip Muntenia, cu 2.000 de porci pe serie, la Tisita, judetul Vrancea. "Daca se va materializa, masura va fi excelenta. Dar noi īnca asteptam subventiile pe anul trecut si nu s-a aprobat nici bugetul. Am putea face niste investitii. Ghidul existent nu ne acorda īnca acei 90% sprijin pentru fermele de scroafe. Noi am vrea sa facem prin asociatia de producatori. Vrem sa mai modernizam ferma, utilajele, dar asteptam ghidul. Am tot rostogolit creditele ca sa ajungem pana aici. Purceii de import au ajuns la 75 de euro. DSV nu permite sa populam hala esalonat. Totul plin, totul gol! Asa scrie pe autorizatie. In tara nu gasim nicaieri sa cumparam 2.000 de purcei odata".
Peste 8 ani, cand acest program generos se va īncheia, cresterea porcului va fi tot īn suferinta daca nu investim īn ferme de reproductie.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 7 din 22 februarie 2017

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!