Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Tarile cu bani cumpara terenuri agricole de la saraci

China, Coreea de Sud, Japonia, Arabia Saudita sau Kuweit baga tot mai multi bani in terenuri agricole din afara tarilor lor. Guvernele care nu au suficiente resurse alimentare sunt tot mai interesate sa cumpere sau sa arendeze pe termen lung intinderi importante de teren agricol in incercarea de a satisface cererea interna de alimente.

Se estimeaza ca in ultimii cinci ani, in lume, s-au vandut intre 15 si 20 de milioane de hectare de teren arabil. Cat suprafata agricola a Frantei, scrie The Guardian.
Economiile emergente par tot mai interesate de terenul agricol, dat fiind faptul ca preturile pentru produsele agricole de baza au atins cote de maxim istoric, punand in pericol securitatea alimentara a multor tari suprapopulate.
Mari corporatii multinationale, comerciantii-gigant de produse agricole sau banci, fonduri de investitii si de pensii vad plasamentele pe termen lung in terenuri agricole in strainatate ca o alternativa demna de luat in seama. Banca Mondiala, care a sustinut pana acum arendarea terenurilor catre investitori straini, incurajeaza acum tarile sa impuna reglementari mai stricte pentru a nu isi pune in pericol securitatea alimentara.
Banca Mondiala considera ca intre investitiile in agricultura care pot sustine economiile sarace si investitiile speculative exista o linie de demarcatie destul de vaga.
“Atunci cand se fac corect, investitiile de mari dimensiuni in agricultura pot genera oportunitati pentru economiile sarace. Totusi, magnitudinea si natura speculativa a unora dintre aceste tranzactii pot fi ingrijoratoare”, se arata intr-un raport al BM.

“Acum doi ani erau anuntate tranzactii internationale pentru 45 de milioane ha, in conditiile in care, inainte de 2008, aveau loc tranzactii pentru 4 milioane ha pe an”, scrie cotidianul britanic Financial Times.
Externalizarea sectorului agricol este vazuta ca o solutie pentru asigurarea securitatii alimentare pentru multe dintre economiile dependente de importurile de alimente, cum ar fi unele dintre tarile din Orientul Mijlociu, China sau Coreea de Sud.
Acum, cele mai mari investitii in strainatate, in agricultura, sunt in emisfera sudica. In general, marii cumparatori se orienteaza catre tarile care dispun de teren agricol de calitate, dar care nu au puterea financiara sa cultive performant aceste terenuri.
In Africa, investitorii s-au orientat catre regiunea sub-sahariana, puternic afectata in ultimele decenii de ceea ce analistii au numit “criza statelor esuate”. Investitorii vad oportunitati in tari precum: Congo, Ghana, Madagascar sau Etiopia.
In America Latina, Columbia, Paraguay si chiar Brazilia sau Argentina se arata dispuse sa renunte la mari intinderi de teren.
In Asia, investitorii s-au concentrat catre Laos, Indonezia, Filipine sau Vietnam.
In Europa, in cautarea marilor intinderi de teren agricol de calitate, investitorii s-au indreptat catre Rusia, Ucraina, Bulgaria, Lituania, Romania si Moldova.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.